Parliamentary debates

Domnul Ion Bălan:

"Despre efectele sărăciei asupra românilor"

Rata mare a şomajului, salariile care nu pot face faţă cheltuielilor, pensiile mici şi faptul că multe familii nu îşi permit o locuinţă sunt probleme sociale grave cu care se confruntă ţările Uniunii Europene. Din păcate, România este pe locul al treilea printre cele mai sărace ţări din UE, iar trei din zece copii cu vârsta de până la 15 ani sunt afectaţi de criza economică din această perioadă.

Care sunt efectele sărăciei asupra românilor? În primul rând faptul că îi privează de multe drepturi: să ducă un trai decent, să aibă o locuinţă, să poată urma o şcoală sau să aibă şanse egale în găsirea unui loc de muncă. Sărăcia diminuează chiar şi capacitatea de a menţine relaţii de prietenie, acceptarea de către societate fiind un amănunt definitoriu în evoluţia copilului şi adultului, deopotrivă.

De aceea cred că este nevoie de o intervenţie mai aplicată a Guvernului în problema sărăciei, cu deosebire în rândul copiilor, cei mai afectaţi de condiţiile de trai, de hrana primită şi de educaţie.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, au un grad crescut de vulnerabilitate copiii cu vârstele cuprinse între 0 şi 14 ani. Potrivit aceleiaşi surse, din cauza sărăciei, rata abandonului şcolar a crescut foarte mult şi în învăţământul primar, dar şi în cel gimnazial, în perioada 2010-2012. Privarea de alimentaţie corespunzătoare, de accesul la apă curentă, servicii de sănătate şi adăpost atrage după sine consecinţe ca: dezvoltare improprie, excluderea socială sau nerecunoaşterea drepturilor.

Comisia Europeană are în derulare programe şi proiecte de combatere a efectelor sărăciei în rândul copiilor, având în vedere că demografic, economic, social, cultural şi în toate celelalte planuri ale vieţii, viitorul societăţii depinde de copii. Însă trebuie să acţionăm cu măsuri concrete şi aici, la noi, unde realitatea este dureroasă.

Sărăcia continuă să fie concentrată în zonele rurale, dar în ultimul timp a crescut şi în zona urbană. Cauzele? Ratele mari ale şomajului şi impactul semnificativ al crizei asupra lucrătorilor din industrie, comerţ, servicii. Pe acest fundal, alocaţiile familiale sunt insuficiente, iar programul antisărăcie, respectiv venitul minim garantat, are o acoperire foarte mică, nereuşind să-i protejeze efectiv pe cei săraci.

În timp ce tot mai multe administraţii locale invocă lipsa banilor pentru ajutoarele sociale, pentru indemnizaţiile persoanelor cu handicap sau ale însoţitorilor acestora, Uniunea Europeană derulează programe de prevenţie. Consider că este nevoie să dublăm aceste programe, care îşi vor dovedi utilitatea în timp, cu măsuri directe şi concrete.

Deoarece beneficiarii ajutorului social din mediul rural se confruntă cu piedici în soluţionarea dosarelor din cauza suprafeţei de 2000 de metri aflată în posesia acestora, o soluţie eficientă este revizuirea acesteia în sensul creşterii suprafeţei de la care proprietarii nu mai pot beneficia de ajutor social. Solicit acest lucru pentru că familiile sărace nu pot lucra pământul aflat în posesie şi nu obţin niciun fel de venit de pe urma acestuia.