Parliamentary debates

Domnul Florinel Stancu:

"Deblocarea navigaţiei pe Dunăre este un obiectiv pentru dezvoltarea Olteniei"

Dunărea a reprezentat de-a lungul timpului o importantă cale naturală de transport. Importanţa strategică a Dunării, ca un coridor paneuropean pentru tranzitul de mărfuri dintre Europa Centrală, Europa de Vest şi Marea Neagră, a fost reconfirmată de către Comisia Dunării, prin înfiinţarea Coridorului VII, şi de către Guvernul României care consideră că dezvoltarea coridorului este de o importanţă strategică, având în plan modernizarea sistemului de semnalizare şi a măsurilor hidrotehnice, asigurarea adâncimii minime de navigaţie în punctele critice pe toată perioada anului, modernizarea şi întreţinerea infrastructurii portuare - baraje, pilone, bazine şi zone portuare.

De-a lungul celor 1.075 de kilometri traversaţi în România, Dunărea parcurge 387 de kilometri în regiunea Sud-Vest Oltenia - 192 de kilometri în Mehedinţi, 150 de kilometri în Dolj şi 45 de kilometri în Olt, iar din cele 20 de oraşe pe care le traversează de-a lungul malului românesc, 5 aparţin regiunii Oltenia - Orşova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Bechet şi Corabia. Pe lângă acestea, regiunea Oltenia mai dispune şi de porturile din comunele Sviniţa, Dubova, unde se află şi portul Tisoviţa, Gruia, Cetate şi Rast.

Din punctul meu de vedere, şi nu este doar părerea mea, dezvoltarea Olteniei, regiunea de unde provin şi al cărei reprezentant sunt, este strâns legată de acest fluviu.

În Programul de guvernare ne-am fixat măsuri concrete, prin care să revitalizăm cele 12 judeţe riverane Dunării, cu investiţii în infrastructura de apă, transport, patrimoniu cultural, turism şi eficienţă energetică. În acest sens, investiţiile mari au fost demarate deja. Podul care va lega Brăila de Tulcea sau, mai bine spus, Moldova de Dobrogea, se construieşte şi va fi gata în anul 2021. Aproximativ 59 de milioane de euro sunt investiţi în modernizarea ecluzelor de la Canalele "Dunăre - Marea Neagră" şi "Midia Năvodari - Poarta Albă", care leagă portul Constanţa de fluviul Dunărea, în sud-estul României. Oraşele de la Dunăre beneficiază de bani pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Porturile de la Dunăre, în schimb, continuă să se afle în aşteptarea unor zile mai bune.

Din datele economice privind exploatarea portuară de la Dunăre, pare că acestea nu şi-au mai revenit după criza financiară pe care au suferit-o în anul 2009. Dacă în Portul Constanţa s-au înregistrat creşteri spectaculoase în ultimii ani, traficul total de mărfuri înregistrat în primul trimestru al anului 2019 în porturile maritime româneşti, majorându-se cu 12,75%, ajungând la 15,05 milioane tone, faţă de 13,34 milioane tone în aceeaşi perioadă a anului trecut, în ce priveşte traficul fluvial lucrurile, nu stau foarte bine.

Trebuie continuate măsurile dedicate relansării transportului de mărfuri pe Dunăre şi implicit a exploatării portuare. Porturile de la Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu şi Galaţi au nevoie de terminale trimodale noi. Porturile Orşova, Moldova Veche, Calafat, Tulcea, Brăila au nevoie de investiţii pentru modernizarea terminalelor de pasageri şi a zonelor adiacente.

Guvernul PSD-ALDE a realizat primii paşi în acest sens. Urmează noi acţiuni care, după părerea mea, trebuie să se întâmple într-un timp cât mai scurt. Prima veste bună este că o navă construită la Şantierul naval Giurgiu, Concordia EU 2019, a fost lansată la apă pentru a asigura activitatea de semnalizare a şenalului navigabil pe sectorul românesc de Dunăre.

Optimizând adâncimile şi asigurând navigarea în siguranţă a navelor care transportă marfă, dar şi pasageri, vom putea creşte potenţialul de dezvoltare a tuturor oraşelor şi comunelor de pe malul Dunării. Este de datoria noastră să readucem exploatarea portuară de la Dunăre la un nivel foarte ridicat!