Dan-Laurenţiu Tocuţ
Dan-Laurenţiu Tocuţ

Sittings of the Chamber of Deputies of May 28, 2013

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.71/2013
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of May 28, 2013

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.44 Dan-Laurenţiu Tocuţ - intervenţie cu tema: "PNL la ceas aniversar";

 

Domnul Dan-Laurenţiu Tocuţ:

"PNL la ceas aniversar"

Vineri, 24 mai, am aniversat 138 ani de la constituirea Partidului Naţional Liberal. PNL a fost oficial fondat la 24 mai 1875, când un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formaţiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne. Originile mişcării liberale trebuie însă căutate cu mult mai devreme, în perioada paşoptistă, momentul 1875 constituind doar instituţionalizarea şi coagularea unor grupări care existau deja pe scena politică. După 1866 liberalii au jucat practic rolul principal în procesul de modernizare a României. Primul preşedinte al Partidului Naţional Liberal a fost Ion C. Brătianu. În 1877, în timpul guvernării liberale, România şi-a proclamat independenţa. PNL a contribuit semnificativ la dezvoltarea şi reformarea societăţii româneşti, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului universal. În toată această perioadă, liberallismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă, iar liberalii au acţionat sub principiul "Prin noi înşine!", care este şi astăzi deviza Partidului Naţional Liberal.

La finele Primului Război Mondial, România şi-a împlinit obiectivul naţional al Marii Uniri, în timp ce la putere se afla tot un cabinet liberal. Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 şi iunie 1927) şi apoi în intervalul 1933-1937. Activitatea PNL a fost suspendată între 1938 şi 1944, când a fost reluată doar pentru o scurtă etapă.

După cel de-al Doilea Război Mondial regimul comunist a stopat progresul României în termeni de construcţie democratică. Instaurarea unui sistem totalitar a însemnat abolirea pluralismului politic şi dizolvarea partidelor politice democratice, inclusiv a PNL, care şi-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulţi dintre fruntaşii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viaţa credinţa în principiile democratice şi valorile liberale, în vreme ce alţii au fost forţaţi să ia calea exilului.

În 1989, după căderea comunismului, printre cei care au repus bazele formaţiunii liberale s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V.Săndulescu, precum şi Radu Câmpeanu, primul preşedinte postcomunist al PNL. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic şi a început o nouă etapă din existenţa sa politică. PNL a reuşit să aducă sub sigla sa nu doar grupările care se revendicau din zona liberalismului, ci s-a impus ca pol de centru-dreapta pe scena politică din România. Procesul reunificării liberale a început sub preşedinţia lui Mircea Ionescu-Quintus.

După alegerile parlamentare din 2004, preşedintele PNL de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a devenit primul premier liberal al României după căderea comunismului. În timpul guvernării PNL, România a atins un nivel de dezvoltare economică fără precedent, sub impulsul unor politici liberale, incluzând reducerea fiscalităţii, încurajarea iniţiativei private şi a investiţiilor. Din punct de vedere politic, forţa electorală a PNL l-a transformat într-unul dintre cele 3 partide.

În 2009, senatorul Crin Antonescu a devenit preşedintele PNL şi a adus formaţiunea politică la cel mai mare scor din ultimele două decenii. De asemenea, Crin Antonescu a fost, după Radu Câmpeanu în 1990, primul liberal care a intrat în competiţia prezidenţială, în 2009. Programul lui Crin Antonescu din 2009 s-a intitulat "România bunului-simţ". În 2010, ca recunoaştere a performanţei politice, Crin Antonescu a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte, iar moţiunea pe care a prezentat-o Congresului PNL - "Prin noi înşine, acum!" - a devenit documentul programatic al PNL În 2011, Partidul Naţional Liberal a format alături de Partidul Conservator (PC) Alianţa de Centru Dreapta (ACD). Aceasta şi-a unit mai departe forţele cu Partidul Social Democrat, punându-se astfel bazele Uniunii Social Liberale (USL) care la alegerile locale si generale din 2012 a obtinut un scor zdrobitor.

În acest context, PNL Caransebeş reprezintă un exemplu pozitiv din toate punctele de vedere. Din 2004, odată cu alegerea domnului Ion Marcel Vela în funcţia de primar, organizaţia PNL şi Caransebeşul au cunoscut o dezvoltare continuă. În prezent avem 11 consilieri locali ce asigură majoritatea în Consiliul Local, domnul primar este la al 3-lea mandat, avem senator şi deputat PNL. Deviza "Prin noi înşine" se întrupează perfect la nivelul administraţiei locale, astfel încât Caransebeşul tinde să devină, pe lângă capitală culturală a "Banatului de Munte", şi capitală economică a acestuia, cunoscând o dezvoltare continuă şi sigură.