Parliamentary debates

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Contribuţia diferitelor categorii de cetăţeni europeni la dezvoltarea ţării gazdă"

Vă transmit mesajul doamnei Papadatou Evanthia, Directorul pentru Europa al Secretariatului General pentru Grecii din Străinătate, Ministerul de Externe al Republicii Elene, cu ocazia vizitei de lucru în România.

"În primul rând, aş dori să felicit Ministerul Românilor de Pretutindeni pentru organizarea acestei conferinţe. Este foarte important faptul că Preşedinţia României a Uniunii Europene a inclus o conferinţă privind problemele diasporei.

O chestiune care a început de curând să-şi arate adevărata forţă; întrucât, în ultimele două decenii, comunitatea globală şi-a dat seama în mod fundamental că mişcarea grupurilor mari de populaţie este o problemă dintre cele mai serioase de gestionat, în primul rând din cauza problemelor geopolitice şi climatice şi, în al doilea rând, pentru că astăzi transportul se realizează mai uşor decât acum o sută sau două sute de ani.

Dezideratul rămâne integrarea armonioasă şi paşnică a populaţiei în mişcare în ţara gazdă, dar şi păstrarea legăturilor acestor persoane cu ţara lor de origine. Cu alte cuvinte, configuraţia comunităţilor etnice ale diasporei în ţările care primesc populaţia în mişcare ar trebui făcută astfel încât diferitele moşteniri naţionale să poată să «se întâlnească» prin cultură şi prin modelarea uneia cu alta. Un mediu de respect reciproc ar putea duce la prosperitate spirituală şi materială, atât în beneficiul comunităţilor diasporei, cât şi al ţării gazdă.

O politică corectă a diasporei poate contribui decisiv la gestionarea uneia dintre cele mai importante probleme ale secolului XXI, cea a mişcării populaţiilor.

Noi, în această cameră, suntem conştienţi de faptul că diaspora este o forţă pentru naţiunile noastre, aşa cum ştim şi că această cooperare a noastră în domeniul politicilor diasporei va da, pe mai departe, forţă ţărilor noastre de origine, ca ele să facă faţă cu demnitate evoluţiei internaţionale.

Acest lucru se datorează faptului că diasporele reprezintă punţi de înţelegere şi generatori de legături de prietenie. Planificarea şi implementarea politicilor diasporei sunt cele mai sigure investiţii, deoarece ele creează baza pentru o coexistenţă paşnică, însă interesul lor vădit este în domeniul culturii şi al dezvoltării economice.

În plus, Grecia este o ţară cu comunităţi puternice şi demne de respect în diaspora din numeroase state membre ale UE, cum ar fi Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Suedia şi bineînţeles România, ca să nu mai vorbim şi despre ţările Europei Centrale.

Membrii acestor comunităţi din diaspora sunt oameni de ştiinţă, academicieni, oameni de cultură, oameni de afaceri remarcabili, care contribuie la viaţa economică, socială şi culturală a ţării gazdă.

De asemenea, nu ar trebui să ignorăm participarea membrilor diasporei la viaţa politică a ţării gazdă, în calitate de membri ai parlamentelor ţărilor, precum şi ai autorităţilor locale. În cadrul Uniunii Mondiale a Parlamentarilor de Origine Greacă, înfiinţată în august 1996, la iniţiativa Guvernului grec, în prezent sunt aleşi 32 de membri din Europa, activi şi onorifici, din 11 ţări - Belgia, Franţa, Germania, România, Suedia, Marea Britanie, Albania, Bulgaria, Elveţia, Ungaria, Gibraltar. Uniunea Mondială a Parlamentarilor de Origine Greacă îşi propune să ajute parlamentarii de origine greacă, membri ai Parlamentelor din ţările în care limba greacă nu este limbă oficială, să colaboreze, să facă schimb de opinii în chestiuni de interes reciproc şi să contribuie la construirea unor relaţii puternice şi de prietenie între Parlamentul elen şi Parlamentele ţărilor respective. Astăzi, Reţeaua Europeană a Grecilor Aleşi în cadrul Autorităţilor Locale din Străinătate, care a fost înfiinţată în toamna anului 2001, ca urmare a unei iniţiative a Uniunii Centrale a Oraşelor şi Comunelor din Grecia, KEDKE, a Ministerului de Externe al Greciei şi a Secretariatului General al Grecilor de Peste Hotare, are peste 150 de membri în 14 ţări din Europa.

În ultimii ani, începând cu anii 1990 şi 2000, dar mai ales în timpul crizei economice, Grecia s-a confruntat cu escaladarea fenomenului numit «exodul de creiere». Un bogat capital uman a părăsit-o. Din 2007 până în decembrie 2017, 12.408 medici au plecat din Grecia pentru o altă ţară europeană. Un număr mare dintre aceştia lucrează în Regatul Unit şi Germania, consolidând sistemul de sănătate din ţara gazdă.

Toţi aceşti membri ai diasporei, oameni de ştiinţă, cadre universitare, oameni de cultură, politicieni, autorităţi locale, oameni de afaceri sunt cetăţeni cu drepturi egale ai ţării gazdă, în timp ce vorbim despre Uniunea Europeană, cetăţenii europeni care contribuie la dezvoltarea ţării gazdă, îmbogăţindu-o prin cultura, cunoştinţele şi valorile pe care le aduc din ţările de origine. Mai ales aici, în România, prezenţa Greciei este sporită de o diasporă activă. Istoria începe din perioada fanarioţilor, a jucat un rol semnificativ în Revoluţia de Independenţă a Greciei din 1821 şi a continuat cu sosirea refugiaţilor politici greci din cel de-al Doilea Război Mondial. Uniunea Elenă din România reprezintă comunitatea istorică, care, inspirată de un trecut remarcabil, priveşte spre viitor cu dinamism şi creativitate. Uniunea Elenă din România este recunoscută de statul român ca reprezentantă a minorităţii greceşti oficial recunoscute, care alege şi un membru în Parlamentul României.

Odată cu trecerea timpului, astăzi, pentru mai mult de două decenii, există o vie activitate a întreprinderilor greceşti care depăşesc 7.000 la număr şi care contribuie prin investiţii la dezvoltarea României şi, de asemenea, cu beneficii şi pentru patria-mamă; economia acestor întreprinderi contribuie şi la economia greacă. La sfârşitul anului 2018, capitalul investit de companiile greceşti în România a fost estimat la aproximativ 1,36 miliarde de euro. Conform acestor date, Grecia se situează pe locul 9 printre investitorii străini din România. Aproximativ 20.000 de locuri de muncă au fost create, de-a lungul anilor, în România, de întreprinderi din Grecia.

Mai mult decât atât, merită menţionat faptul că cel puţin 1.000 de studenţi greci studiază la universităţile din România.

Recunoscând contribuţia semnificativă şi forţa cetăţenilor diasporei la dezvoltarea ţării gazdă, trebuie să împărtăşim opinia conform căreia trebuie să acordăm o importanţă deosebită continuării dezvoltării unei politici dinamice a diasporei, cea care asigură coeziunea, promovează dezvoltarea sustenabilă, prosperitatea economică şi progresul social al ţărilor noastre".