Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Reglementarea inteligenţei artificiale"

Ne apropiem de încheierea anului în care am fost martorii unor evoluţii incredibile în domeniul tehnologiei. Am înţeles cu toţii că societatea este într-o continuă mişcare, iar noi suntem nevoiţi să ne adaptăm modul de trai şi obiceiurile pentru a ne mişca odată cu ea. Însă, ca orice inovaţie, şi inteligenţa artificială a fost subiectul a numeroase dezbateri la nivel naţional, şi mai ales european. Fiind un capitol nou, atractiv în special pentru generaţiile tinere, întrucât simplifică viaţa considerabil, inteligenţa artificială s-a dezvoltat într-un ritm alert care, din păcate, poate permite şi abuzuri, lucru pe care cu toţii ne dorim să îl evităm. Din această perspectivă, acordul politic semnat la nivelul UE săptămâna trecută constituie un pachet legislativ fără precedent.

După cum a menţionat şi comisarul european pentru piaţă internă, Thierry Breton, am devenit primul continent ce a introdus metode de reglementare a IA, după sesiuni extinse de negocieri. Pornind de la apariţia sistemului ChatGPT, un generator de texte al companiei californiene OpenAI, a devenit mai mult decât evidentă amploarea pe care a putut să o ia fenomenul, alături de riscurile aferente. Circularea în social media a conţinutului fals, creat cu ajutorul IA, dar şi uşurinţa cu care opinia publică poate fi manipulată de imagini şi videouri înşelătoare a tras un semnal de alarmă pe care statele membre ale UE l-au auzit concomitent.

Atingerea unui consens pentru a menţine echilibrul dintre siguranţă şi asigurarea unei pieţe libere şi competitive a reprezentat o adevărată provocare. Pe de-o parte, europarlamentarii au insistat asupra unor mijloace de reglementare care să constrângă sistemul IA generative la anumite norme de integritate şi transparenţă. Pe de altă parte, statele membre s-au temut că prea multe măsuri restrictive vor distruge potenţialul de creştere a companiilor ce operează în acest domeniu. După negocieri extinse, s-a ajuns la un acord care rezolvă aceste griji.

Ministrul francez al digitalizării, Jean-Noël Barrot, a confirmat că prioritară este oferirea unui spaţiu pentru Europa de a-şi dezvolta propriile tehnologii, dar şi păstrarea autonomiei strategice. Viteza nu trebuie să primeze în locul calităţii.

Concret, reglementările adoptate vizează doar sistemele catalogate ca având un "risc ridicat" în domenii sensibile precum "infrastructura critică, educaţia, resursele umane sau aplicarea legii", se stipulează în spaţiul public. Va fi asigurat un control uman asupra maşinii, utilizatorii vor fi informaţi când intră în contact cu IA şi va fi implementat un sistem de management al riscurilor. Mai mult decât atât, ne asigurăm că valorile europene sunt aplicate la fiecare pas. Infracţiunile săvârşite vor fi sancţionate cu amenzi şi de 7% din cifra de afaceri (plafonul fiind de 35 de milioane de euro). Cel mai vizibil semn de progres în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei în cauză se află însă la nivel instituţional, prin planul de creare a unui birou european al IA în cadrul Comisiei Europene.

Avem reuşite tangibile cu care să ne mândrim la final de an. Am fost martorii unor adevărate provocări, dar care doar ne-au ambiţionat să colaborăm şi mai strâns în plan extern şi intern, să punem în aplicare mereu instrumentele principale al democraţiei: dezbaterile şi votul.