Parliamentary debates

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Reglementarea unui cadru legal pentru recompensarea şi susţinerea tinerilor performanţi din România"

În prezent, în România nu există o strategie coerentă în ceea ce priveşte educaţia, ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială, participarea civică şi antreprenoriatul.

Generaţia tânără reprezintă o resursă în curs de diminuare, estimându-se că procentul de 20% din populaţie pe care îl constituie în prezent va scădea la 15% până în 2050. De asemenea, tineretul nostru reprezintă o resursă preţioasă, iar actuala criză economică evidenţiază în mod special necesitatea de a dezvolta capitalul uman pe care îl reprezintă tineretul.

În timp ce astăzi tineretul din UE se bucură de oportunităţi mai numeroase, ei se confruntă, totodată, cu provocări dificile, deoarece mulţi părăsesc şcoala şi locul de muncă sau sunt ameninţaţi de sărăcie şi excludere socială.

Conform sondajelor, educaţia, găsirea unui loc de muncă, incluziunea socială şi sănătatea sunt subiectele care îi preocupă cel mai mult pe tinerii de azi.

De aceea, cred că trebuie să învăţăm să ne respectăm şi să încurajăm valorile noastre care pot face performanţă. Nu doar recompensarea în sine este importantă, ci asigurarea condiţiilor sociale şi economice de dezvoltare a acestora în România.

În acest sens, consider că este nevoie de elaborarea unui cadru legislativ prin care să fie promovată o strategie naţională de educare a elevilor capabili de performanţă care să le asigure acestora o pregătire diferenţiată şi programe speciale, să îi promoveze şi să îi recompenseze. În prezent totul se face la nivel restrâns, de şcoală sau universitate.

Tinerii performanţi sunt, ca şi cei cu dizabilităţi, copii cu nevoi educaţionale speciale. Să nu ne mirăm că îi pierdem, fie că nu le valorificăm potenţialul, fie că pleacă din ţară din cauza faptului că nu le asigurăm condiţiile necesare pentru pregătirea şi dezvoltarea profesională.

Cea mai importantă este recunoaşterea pe care trebuie să o acordăm acestor tineri, care prin activităţile şi performanţele înregistrate conduc la creşterea calităţii învăţământului românesc şi, totodată, să încercăm, prin modificarea actualului cadru legislativ, să promovăm programe de stimulare a activităţilor antreprenoriale pentru posibilitatea de dezvoltare a acestora în propriile lor comunităţi. Astfel, apreciez ca fiind necesare o serie de modificări în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ: corelarea performanţei cu finanţarea instituţională; susţinerea mobilităţii cercetătorilor; intensificarea legăturilor ştiinţifice şi de colaborare cu diaspora ştiinţifică românească; dezvoltarea colaborării internaţionale; susţinerea participării în programe şi proiecte naţionale; susţinerea inovării inclusiv prin creşterea cererii publice de inovare prin sporirea ponderii din ajutorul de stat pentru susţinerea inovării; instituirea unor forme de dialog permanent; orientarea pregnantă a catedrelor spre cercetarea ştiinţifică de vârf şi inovaţie culturală; corelarea strictă a profesorilor cu titulatura; adaptarea curriculei şi programelor de cercetare a catedrelor universitare la standardele internaţionale actuale.

Strategia Europeană pentruTineret defineşte două mari clase de obiective: pe de o parte, asigurarea accesului tinerilor la educaţie şi pe piaţa muncii, iar pe de altă parte, participare civică, incluziune socială şi solidaritate.

Astfel, apreciez că se impune şi în Româniao impulsionare a agendei de modernizare a învăţământului superior la nivelul programelor şcolare, al administrării şi al finanţării, prin realizarea următoarelor acţiuni: evaluarea comparativă a performanţei universităţilor şi a rezultatelor educaţionale în context global; identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate pentru tinerii profesionişti;promovarea recunoaşterii învăţării nonformale şi informale; definirea unui cadru pentru încadrarea în muncă a tinerilor în care să fie prezentate politicile menite să reducă rata şomajului în rândul tinerilor; deschiderea sistemelor de învăţământ prin instituirea unor cadre naţionale de calificare printr-o direcţionare a rezultatelor învăţării spre nevoile pieţei muncii.

Pentru a asigura accesul fiecărui copil la profesori buni este nevoie ca profesorii să fie recrutaţi, formaţi, plătiţi, perfecţionaţi şi coordonaţi ca adevăraţi profesionişti. Tratarea profesorilor ca funcţionari inferiori conduce la un act didactic lipsit de calitate şi încalcă dreptul la educaţie al copiilor.

Abordările de urgenţă în cadrul cărora s-a recurs la recrutarea de profesori necalificaţi s-au dovedit a fi un eşec şi nu au făcut decât să contribuie la criza din domeniul calităţii şi echităţii în educaţie.

Pânăîn prezent, pentru definirea, conştientizarea şi implementarea noţiunii de cultură antreprenorială, în ţara noastră, nu au fost decât preocupări sporadice, şi acestea doar în ultimul timp şi la un nivel elitist, sub forma unor cursuri teoretice contra cost, oferite de firme de consulting, management şi marketing.

Astfel, consider că autorităţile naţionale trebuie să dea dovadă de angajament în susţinerea tinerilor cu rezultate deosebite şi ale profesorilor care îi pregătesc prin elaborarea de programe educaţionale care să încurajeze spiritul competiţional, anteprenorial şi să insufle dorinţa de afirmare şi de lidership.