Parliamentary debates

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"Economia a intrat într-o dinamică descendentă, iar guvernarea PSD-ALDE nu mai poate controla «aterizarea» economică, nici măcar prin măsuri populiste"

Trei instituţii internaţionale avertizează în această săptămână asupra dinamicii descendente a economiei noastre: Fondul Monetar Internaţional a revizuit, în scădere, prognoza privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 3,4% la 3,1%, fiind, dintre cele trei interpretări, cel mai pesimist scenariu referitor la evoluţia produsului intern brut. FMI indică o tendinţă de diminuare a ritmului de creştere a economiei româneşti, care va încetini de la 4,1% în 2018 la 3,1% în 2019 şi chiar la 3% în 2020. A doua instituţie care indică acelaşi ritm descendent este Comisia Europeană, care preconizează un ritm de creştere pentru economia României de 3,8% în acest an şi de 3,6% în 2020, în timp ce a treia dintre instituţiile de referinţă, care calculează indici de prognoză macroeconomică pentru România, Banca Mondială, vede un avans de 3,5% în 2019 şi de 3,1% anul viitor. Aceste prognoze converg în aprecierea unei scăderi semnificative a ritmului de avans al PIB-ului în următorii doi ani, cu 25% scădere, de la 4 la 3% avans anual al PIB.

Încrederea în economia românească se erodează accentuat din cauza acestor politici publice dezastruoase, promovate insistent prin incompetenţa actualului Guvern PSD-ALDE, care nu mai poate controla de acum "aterizarea" economică, nici măcar prin măsuri populiste. Încă de la prezentarea bugetului pe anul 2018, am atras atenţia asupra estimărilor nerealiste pe care se bazează acest instrument de politică guvernamentală. Îndepărtarea Guvernului de economia reală, vizibilă în construcţia bugetară, subliniată prin fantezista creştere estimată la 5,5% pentru 2019, este contrazisă cu cifre care dau fiori reci: 3,1% în estimarea FMI, 3,8% în estimarea Comisiei Economice şi 3,5% în estimarea Băncii Mondiale, creştere în 2019.

Încetinirea economiei româneşti este cauzată de măsurile fiscale luate în mod arbitrar de Guvern. Merită reamintit şi faptul că prognoza de creştere economică, dată de Guvern pentru anul 2018, a fost de 5,5%, şi chiar majorată ulterior la 6,1%, pentru ca în final creşterea efectivă înregistrată anul trecut să fie de doar 4%. Prognoza de creştere pentru 2019 porneşte din nou de la valoarea de 5,5%, în viziunea hiperoptimistă a actualului Executiv din Palatul Victoria. A devenit bine-cunoscută şi explicaţia care arată că această creştere este ancorată doar în evoluţia consumului, deci nu este o creştere sustenabilă şi nici una care să producă bunăstare.

Semnele că economia încetineşte sunt peste tot, dar actualul Guvern se pare că refuză să le vadă şi să încerce remedierea unora dintre greşelile grave produse, precum este O.U.G. nr. 114, spre exemplu. Experienţa crizei din 2009-2010 ne obligă să aplicăm multe dintre constatările de atunci, cu privire la situaţia de criză, dar, în ciuda acestui imperativ, observăm că decidenţii din actualul Guvern insistă cu încăpăţânare să repete greşelile trecute, în speranţa că vor veni alţii să repare ceea ce au stricat ei cu premeditare, greşeli strategice pe care nu este foarte greu să le inventariem succint:

1. Cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană;
2. Creşterea datoriei publice cu 3 miliarde de euro, fără o destinaţie precisă, doar pentru acoperirea cheltuielilor curente, concretizând un model economic al consumului pe datorie, ridicat la rang de politică publică;
3. Cel mai mare deficit comercial ca pondere în PIB din regiune;
4. Cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB din regiune, restul statelor având excedente;
5. Cea mai mare rată a dobânzii din Uniunea Europeană la împrumuturile contractate de Guvern;
6. Zero realizări în domeniul infrastructurii şi investiţiilor în spitale regionale.

Cu un astfel de bilanţ critic, devine mai mult decât previzibilă alunecarea economiei spre declin, faţă de care nici măcar măsurile populiste nu se mai pot dovedi salvatoare.