Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Dragomir:

"10 mai - recurs la memorie"

Ziua de 10 mai are o profundă semnificaţie pentru toţi românii care, din pasiune sau doar din pură curiozitate, se mai apleacă din când în când asupra istoriei acestui popor. O ştim cu toţii ca Ziua Regalităţii în România, zi pe care am sărbătorit-o şi săptămâna trecută, în ciuda tumultului politic şi hazardului social pe care le traversăm.

Istoria, însă, este mult mai generoasă atunci când vine vorba despre data de 10 Mai.

Într-o odisee în timp, trebuie să ne amintim, dragi români, de 10 mai 1848 (pe stil vechi) zi în care, aşa cum arată izvoarele vremii, s-a constituit "Comitetul revoluţionar din Valahia", compus din personalităţi remarcabile ale timpului: Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Constantin Bălcescu, Al. C. Golescu (Negru), C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu, Ion C. Brătianu, Cezar Boliac (Albu), Radu Golescu, Ion Heliade Rădulescu şi Ion Cîmpineanu, comitet ce va avea puteri depline în conducerea şi organizarea revoluţiei. La aceeaşi dată de 10 mai s-a stabilit ziua de 9/21 iunie pentru declanşarea revoluţiei din Ţara Românească.

10 ani mai târziu, pe 10 mai 1858 (tot pe stil vechi), a început Conferinţa reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) de la Paris privind organizarea Principatelor Române. Prin Conferinţa de la Paris s-a stabilit viitorul statut politic, social şi administrativ al Principatelor, dintre prevederi amintind că cele două ţări urmau a purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, fiecare cu domn, guvern şi adunare legislativă proprie. Tot acum s-au desfiinţat privilegiile şi rangurile boiereşti. Conferinţa de la Paris a devenit lege fundamentală a ţării, rămânând în vigoare până în 1864.

La 10 mai 1859, la Focşani încep lucrările Comisiei Centrale pentru elaborarea legilor comune ale Principatelor şi Valahiei, în 1877, în aceeaşi zi de 10 mai se instituie prima decoraţie românească - Steaua României, iar la 10 mai 1887 se promulgă Codul Comercial, întocmit după model italian. Tot într-o zi de 10 mai, dar în anul 1903, are loc dezvelirea statuii lui Ion C. Brătianu în Piaţa Universităţii din Bucureşti, sculptura fiind opera artistului francez Ernest Dubois, iar în 1906, tot pe 10 mai, apare la Bucureşti ziarul "Neamul românesc" sub conducerea lui Nicolae Iorga.

Aşa cum am amintit însă la început, ziua de 10 Mai rămâne totuşi simbolul Regalităţii în România din punct de vedere al timpului. Tot românul ştie că la 10 mai 1866 Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a intrat în Bucureşti şi a fost încoronat domnitor al României, pentru ca la 10 mai 1881 să se desfăşoare festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I. Cu acest prilej, Parlamentul le-a înmânat Regelui Carol şi Reginei Elisabeta coroanele confecţionate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independenţă a României (1877 - 1878). În aceeaşi zi istorică a anului 1921, Principele Carol al României se căsătoreşte cu principesa Elena, având un singur copil, Mihai. La 1 mai 1939 se inaugurează în faţa Fundaţiilor Regale statuia Regelui Carol I, statuie care a fost, însă, tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste din România.

Toate cele amintite sunt extrase din adevărurile vremii, sunt bucăţi din istoria noastră, a românilor, sunt piese ale unui puzzle pe care an de an, măcar în ziua de 10 mai, ar trebui să îl reconstruim purtând în suflet respectul pentru istorie şi responsabilitatea ce ne revine nouă pentru viitorul naţiunii române.