Parliamentary debates

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Accelerarea ritmului producţiei naţionale de energie şi creşterea eficienţei energetice vor anihila orice criză din domeniu"

Voucherele pentru plata facturilor la energie vor ajuta milioane de români, aflaţi în situaţii dificile, să aibă condiţii decente de viaţă, în mod deosebit persoanele vârstnice, cea mai vulnerabilă categorie a populaţiei. Această măsură a guvernului, venită în completarea celei privind distribuirea cardurile pentru alimente şi mese calde, încă din vara anului trecut, va fi extrem de folositoare nu doar pensionarilor cu vârsta de peste 60 de ani, ci şi celor cu grade de invaliditate grave, accentuate sau medii, precum şi celor care primesc ajutoare sociale.

Însă, dincolo de această formă de sprijin, trebuie să avem în vedere faptul că orice economie dezvoltată consumă tot mai multă energie. Cu alte cuvinte, şi dezvoltarea economică a României, pe termen lung, depinde de un consum tot mai ridicat. Iar această majorare a utilizării resurselor naturale va fi determinată de procentul pe care îl investim acum în componenta energetică. Şi mai concret, intensificarea investiţiilor în producţia naţională de energie şi în creşterea eficienţei energetice ne vor pune la adăpost, pe viitor, de orice tip de fluctuaţii ale situaţiei geopolitice şi geostrategice, cât şi de cele ale speculei cu preţurile gazelor sau ale energiei electrice.

PSD a depus numeroase eforturi, de-a lungul anului trecut, pentru redeschiderea unor unităţi de producţie de energie, pentru deschiderea de noi astfel de capacităţi, precum şi pentru demararea exploatărilor noi de gaze la Marea Neagră, şi chiar prin susţinerea companiilor naţionale de profil, astfel încât să îşi majoreze producţia. Numai că trebuie să subliniez faptul că preţurile mari ale energiei ne obligă şi la investiţii tot mai puternice pentru creşterea eficienţei energetice.

Aşadar, în contextul actual, generat de politicile Bruxelles-ului privind reducerea drastică a risipei, devine o condiţie sine-qua-non ca investiţiile în producţia de energie să fie însoţite de investiţii în eficienţa energetică. Şi nu vorbesc doar de marii consumatori, firme sau instituţiile aparatului de stat, ci chiar şi de clienţii casnici. Dacă am pune, cât mai mulţi dintre noi, accentul investiţional pe creşterea eficienţei energetice, am utiliza echipamente performante, care consumă mai puţin, şi am elimina pierderile. O astfel de investiţie, deşi consistentă, făcută astăzi, o vom putea recupera în câţiva ani prin facturi mai mici.

Mitul potrivit căruia să scoţi anumite aparate din priză sau să faci uz de cât mai puţină electricitate şi căldură este total fals şi creează doar frustrări inutile. Nu vreau să blamez pe nimeni, dar este încă un crez vechi, înrădăcinat în mentalul colectiv, în epoca de tristă amintire, comunistă, care nici atunci nu şi-a dovedit deloc eficienţa. Ne amintim cu toţii că fostul regim a investit, după cum constatăm şi astăzi, în hidrocentrale şi chiar în dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă.

Observaţiile mele sunt deja confirmate de date concrete. Acestea devoalează, pentru oricine este interesat, că economia de energie, pe care o va produce oricare dintre aceste proiecte, va micşora facturile la energie şi va permite ca banii să meargă către alte nevoi. Românii, care au făcut asemenea îmbunătăţiri în locuinţele lor, constată că o parte din investiţie se întoarce în buzunarele lor prin facturi mai mici. Numai că numărul acestora este, în continuare, destul de modest. Din acest raţionament, militez pentru identificarea, la nivelul coaliţiei guvernamentale, unor noi instrumente prin intermediul cărora să oferim sprijin financiar cât mai multor români, astfel încât să ajungă să îmbunătăţească performanţa energetică a locuinţelor lor. Doar în acest fel investiţiile în eficienţa energetică se vor generaliza nu doar la nivelul clădirilor publice, ci şi la cel al locuinţelor private. De asemenea, eficienţă energetică reală înseamnă şi un transport în comun nepoluant, ecologic.

Vă mărturisesc că îmi doresc foarte mult ca infrastructura dedicată producţiei energetice să se modernizeze consistent, concomitent cu derularea celorlalte proiecte majore.

Sunt convins că bugetul istoric alocat investiţiilor publice de către guvern reprezintă centura de siguranţă pentru economia României şi că printre obiectivele foarte curajoase propuse se înscriu şi cele privind revoluţia energetică, atât de necesară. Cele peste 112 miliarde de lei, reprezentând 7,22% din PIB, alocate pentru investiţii publice în anul 2023, vor asigura finanţarea necesară pentru toate proiectele, vor genera comenzi în economie şi vor stimula o creştere economică importantă, în condiţiile în care economia europeană este puternic marcată de riscuri şi incertitudini.

În curând, toate investiţiile demarate de guvern vor începe să producă efectele dorite, iar România nu va avea niciun motiv să se teamă de o criză energetică, ci va ajunge un furnizor regional de securitate în acest domeniu.