Parliamentary debates

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Susţinerea învăţământului vocaţional printr-un plan de măsuri coerent"

Sistemul educaţional românesc este un sistem în continuă reformare şi schimbare, în funcţie de condiţiile de pe piaţa muncii, a algoritmului cerere-ofertă, dar şi a abilităţilor şi competenţelor elevilor şi studenţilor.

Fără îndoială, eforturile făcute de factorii de decizie în privinţa adaptării sistemului de învăţământ la piaţa muncii au fost mereu susţinute. Cu toate acestea, realitatea ne arată că cele mai multe meserii pentru care se pregătesc absolvenţii de învăţământ, mediu sau superior, nu sunt cerute pe piaţa muncii, existând o concurenţă foarte mare, şi adesea neloială pentru puţinele posturi puse la dispoziţie. În acelaşi timp, pentru specializările cerute nu există suficienţi aplicanţi, întrucât sistemul nu oferă calificare.

Raportul privind corelarea ofertei educaţionale şi formare profesională cu cerinţele pieţei muncii, realizat de Blocul Naţional Sindical în cadrul proiectului "Catalizatori pentru formare profesională" la sfârşitul anului trecut arată că pentru 48 de meserii căutate pe piaţa muncii nu se oferă pregătire în şcolile profesionale sau teoretice, în schimb elevii sunt în continuare pregătiţi pentru 20 de meserii care nu mai sunt căutate de angajatori. Această discrepanţă majoră între cererea şi oferta de pe piaţa muncii este principala cauză pentru cotele ridicate ale şomajului în rândul tinerilor.

În consecinţă, consider că este nevoie de o re-evaluare semnificativă a sistemului de învăţământ vocaţional şi elaborarea unui plan de măsuri pentru termen lung, care să scoată sistemul din situaţia în care se află în prezent.

O soluţie în acest sens ar putea fi acordarea de subvenţii şi bonusuri fiscale pentru operatorii economici care organizează stagii de pregătire practică în cadrul unităţilor de învăţământ cu filieră vocaţională, stagii deja reglementate în Legea Educaţiei Naţionale, la articolul 32, alineatul 4, sub secţiunea destinată învăţământului tehnologic şi vocaţional. Totodată, o altă măsură ar putea fi şi organizarea de module de învăţare vocaţională de către operatori economici, în colaborare cu inspectoratele şcolare şi agenţiile de ocupare a forţei de muncă la nivel judeţean.

Închei prin a sublinia faptul că necesitatea luării de măsuri pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor începe să devină mai degrabă o urgenţă, iar instituţiile statului trebuie să colaboreze pentru a implementa un plan de acţiune coerent şi, în acelaşi timp, corelat cu realitatea de pe piaţa muncii.