Ştefan Muşoiu
Ştefan Muşoiu

Sittings of the Chamber of Deputies of May 30, 2017

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.92/2017
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of May 30, 2017

  1. Declaraţii şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.48 Ştefan Muşoiu - declaraţie politică intitulată "Trebuie să combatem fobia angajatorilor de a recruta persoane mai în vârstă!";

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Trebuie să combatem fobia angajatorilor de a recruta persoane mai în vârstă!"

O persoană fără un loc de muncă este o îngrijorare pentru orice Guvern, pentru societate în general, dar şi pentru mulţi dintre noi. În numeroase studii, şomajul a fost asociat creşterii excluziunii sociale, sărăciei, bolilor de inimă, alcoolismului şi dependenţei de droguri. Schimbările din ultimii ani din domeniul economic, cât şi cele de pe piaţa muncii, prin reorientarea pe segmente de producţie şi servicii a firmelor, au avut efecte directe asupra românilor. Cei mai afectaţi de criza locurilor de muncă sunt oamenii în etate care, după ce au muncit ani întregi şi şi-au întreţinut familiile, s-au trezit în situaţia dramatică de a nu a mai avea acces la o sursă de venit, după ce şi-au pierdut locul de muncă.

Este şi cazul ialomiţenilor cu vârste de peste 50 de ani, care sunt puşi acum în faţa unei situaţii dificile. Însă nu cred că doar ialomiţenii se confruntă cu această situaţie îngrijorătoare, ci, din nefericire, şomajul la această vârstă s-a transformat într-o conjunctură nocivă, naţională. Rămasă fără un loc de muncă, această categorie de persoane, fie se adaptează noilor cerinţe pe piaţa muncii, fie apelează la propriile afaceri, dacă au capital sau spirit de iniţiativă. Însă cei mai mulţi încearcă se să reangajeze. Dacă au noroc şi prind ocazia unui interviu, se confruntă cu o nouă piedică, respectiv baremul de vârstă. Angajatorul caută, de cele mai multe ori, persoane mai tinere, care sunt dispuse să lucreze şi pentru salarii mai mici şi să aibă şi un program prelungit. Astfel, chiar dacă omul are zeci de ani de experienţă în spate, are aptitudini şi putere de muncă, este nevoit să aştepte pe listele de la şomaj. Desigur, este adevărat şi că această categorie de şomeri, în multe cazuri, se poate confrunta cu probleme de adaptare la noile cerinţe pe piaţa muncii, dar sunt puţine astfel de cazuri.

Însă, chiar dacă obţin o nouă calificare, cursurile pe care şomerii le pot urma gratuit nu le asigură şi un loc de muncă. Ca să mă fac şi mai bine înţeles, persoanele de peste 50 de ani care sunt dornice să îşi schimbe şi domeniul de activitate pentru un job nu primesc garanţia că la finalizarea cursurilor se pot integra pe piaţa muncii.

Fobia angajatorilor români de a recruta persoane în vârstă trebuie combătută la orice nivel.

Soluţiile punctuale sunt şi ele bune, dar pentru reducerea şomajului structural va trebui să mergem mai departe. Este necesară atacarea rigidităţilor structurale de pe piaţa muncii, creşterea productivităţii, măsuri pentru mobilitatea redusă a forţei de muncă, reducerea asimetriei informaţionale pe piaţa muncii.

Daţi-mi voie să salut succesele de până acum înregistrate de guvernările PSD, în privinţa reducerii şomajului. Însă consider că această evoluţie pozitivă trebuie să ne stimuleze în continuare, să ne concentrăm toate eforturile pentru diminuarea acestui fenomen negativ.

Aşadar, închei prin a sublinia că sunt convins că România poate şi le va construi viitorul şi celor mai vulnerabili dintre şomeri, respectiv cei trecuţi de prima tinereţe.