Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Să nu uităm de o minoritate cu un patrimoniu cultural bogat! Pe data de 13 decembrie etnia tătară îşi celebrează existenţa - Ziua Etniei Tătare în România"

Pe data de 10 decembrie am sărbătorit Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Acest important fundament al protecţiei drepturilor persoanelor ne face să ne gândim la aspecte esenţiale astăzi, anume toleranţă, incluziune şi respect pentru toate comunităţile minoritare oriunde s-ar afla acestea. Ziua Internaţională a Drepturilor Omului ne oferă aşadar, cadrul necesar pentru a vorbi despre una dintre minorităţile din România, despre care se vorbeşte foarte puţin şi care îşi celebrează ziua aniversară în fiecare an la data de 13 decembrie. Este vorba despre Ziua etniei tătare din România, marcată la 13 decembrie încă din anul 2006.

Prezenţa unor comunităţi restrânse de tătari pe pământ românesc este atestată încă din secolul al XIII-lea. Majoritatea tătarilor din România sunt crimeeni, veniţi în Dobrogea după anexarea Crimeei de către Imperiul Țarist în 1783. După Independenţa României din 1878, o mare parte a acestora au plecat, astfel încât de la 21% cât era ponderea tătarilor în Dobrogea, s-a ajuns astăzi la numai câteva procente. Un număr restrâns de tătari din România sunt cei nogai, descendenţi mongoli şi turci. Patrimoniul cultural al tătarilor face parte din istoria culturală a spaţiului românesc şi trebuie păstrat ca atare. Geamiile sau moscheile dobrogene sunt reprezentative în acest sens, având valoare istorică, iar cea mai importantă în acest sens este Geamia Esmahan Sultan din Mangalia construită în anul 1456.

Prezenţe tătare au fost în decursul istoriei şi în zona Moldovei, iar aici menţionăm printre altele şi judeţul Neamţ unde au existat chiar sate tătăreşti, cum ar fi Timişeşti, atestat istoric încă de la începutul secolului al XIII-lea. Tătarii şi-au făcut prezenţa şi în alte zone, identitatea lor tradiţională şi religioasă contribuind la diversitatea culturală a spaţiului românesc.

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, UDTTMR, organizează şi în acest an festivităţi speciale în zonele în care locuiesc minorităţi tătare. De exemplu, la Tulcea, festivitatea va avea loc la Muzeul Casa Avramide, unde va avea loc un program festiv şi un simpozion în acest sens. De asemenea, şi la Casa de Cultură din Mangalia vor avea loc manifestări culturale cu prezenţa unor critici în istoria artelor, a unor cadre didactice universitare care vor dialoga pe tema istoriei şi civilizaţiei tătăreşti. O carte foarte interesantă pentru a cunoaşte această minoritate este "Înţeleptul din Dobrogea. Despre tătarii din România", scrisă de Nuredin Ibram".

Această carte povesteşte istoria tătarilor şi se doreşte a fi aşa cum spune autorul "o carte de identitate a Comunităţii tătare, a Comunităţii turco-tătare din România, un personaj colectiv, un tot unitar organic". Minoritatea tătară contribuie la patrimoniul cultural bogat al Dobrogei, iar istoria şi specificul ei merită a fi cunoscut şi valorificat în lumina patrimoniului cultural universal. Respectul acordat minorităţilor este una dintre valorile europene, întrucât Europa şi-a consolidat poziţia faţă de abordarea unor astfel de problematici prin numeroasele abordări legislative din istoria sa, indiferent că vorbim despre art. 2 şi art. 3 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, TUE; art. 10, art. 21 şi art. 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, Directiva privind egalitatea rasială, sau alte convenţii, rezoluţii sau rapoarte în acest sens.