Parliamentary debates

Doamna Raisa Enachi:

"Corupţia - pata neagră pe obrazul României"

Indicele de Percepţie al Corupţiei (IPC) 2021, comunicat de către Transparency International, arată că România, alături de Ungaria şi Bulgaria, rămâne una dintre cele mai corupte trei naţiuni din Uniunea Europeană.

Sistemele interne anticorupţie deficitare ale României au fost unul dintre motivele pentru care aceasta nu a aderat la UE în 2004. În cele din urmă a fost admisă în 2007, dar numai cu condiţia de a consolida statul de drept, cadrul legislativ anticorupţie şi independenţa sistemului judiciar.

În realitate, ţara noastră are acelaşi scor ca în 2012. Ţările care obţin rezultate bune în acest clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai bine echipate pentru a furniza asistenţă medicală şi sunt mai puţin susceptibile de a încălca standardele democratice şi instituţionale sau statul de drept.

Societatea românească a pierdut multă încredere în sancţionarea corupţiei şi a lipsei de moralitate, iar acest lucru s-a repercutat, ca o plagă, într-un mod foarte organizat, în toate sectoarele de activitate şi, în ultimă instanţă, în viaţa cotidiană.

Corupţia aduce României pierderi de 38,6 miliarde de euro în fiecare an. Această sumă reprezintă aproximativ 15,6% din PIB-ul ţării. Românii sunt profund afectaţi de corupţie, în viaţa lor de zi cu zi, mulţi dintre ei declarând că li s-a cerut ori s-au aşteptat să plătească mită pentru un serviciu public de care au avut nevoie la un moment dat.

Pentru adoptarea unor decizii care pun sub semnul întrebării transparenţa şi asumarea răspunderii în spaţiul public şi pentru ineficienţa politicilor anticorupţie aplicate în România, noi, împreună cu cei din diaspora, suportăm aceste consecinţe pe termen lung.

Comisia Europeană a ameninţat România cu acţiuni în justiţie, dacă Guvernul român nu va lua măsuri pentru a apăra statul de drept. Aceasta a subliniat mai multe moduri în care statul de drept este distrus în România şi a avertizat că va activa Cadrul privind statul de drept dacă aceste tendinţe nu sunt inversate.

Acesta este doar începutul. Poporul român se confruntă în continuare cu mai multe probleme, multe dintre acestea fiind agravate de corupţie. Rapoartele privind mita, care erau uluitoare în urmă cu zece ani, sunt la fel de prezente şi astăzi. Aşadar, dacă nu aveţi finanţele necesare pentru a vă completa tratamentul, nu veţi putea beneficia de toate serviciile, iar sănătatea unui nou-născut este determinată de mita pe care o viitoare mamă este obligată să o plătească.

Toţi cei din societate, cu rolurile şi atribuţiile lor, de la clasa politică, la instituţiile publice, la sectorul comercial şi inclusiv cetăţenii României, trebuie să se implice permanent în lupta împotriva corupţiei, dar numai în termeni de utilitate şi corectitudine, prin care societatea civilă poate monitoriza investiţiile publice, pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal.

Dar, corupţia selectivă, pe criterii de putere şi interese externe, mi se pare marea corupţie politică inventată în Romania de politicienii ajunşi la putere. Marii autori ai corupţiei romaneşti sunt şi rafinaţii ei dirijori. Aşa se face că, pe de o parte, a fost declamat un aşa-zis succes în combaterea corupţiei, dar, în fapt, cei care ar fi trebuit să lupte împotriva corupţiei au fost cei mai abili beneficiari ai acesteia.

"Corupţia - o boală cronică şi incurabilă a oricărui aparat de stat din toate timpurile şi toate popoarele".