Vasile Lupu
Vasile Lupu

Sittings of the Chamber of Deputies of February 2, 1999

Sittings of the Chamber of Deputies of February 2, 1999

  1. Intervenţii ale domnilor deputaţi:
  1.5 Vasile Lupu - prezentarea unor scrisori adresate Parlamentului şi Preşedinţiei de către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor;

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Are cuvântul în continuare domnul deputat Vasile Lupu. Se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 2 ianuarie 1999, mi s-a înmânat o scrisoare din partea Episcopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi alta a fost adresată domnului Preşedinte Emil Constantinescu, domnului prim-ministru, Radu Vasile, domnului preşedinte al Senatului, Petre Roman, domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu.

Mai întâi, două fraze din scrisoarea ce mi-a fost adresată. Precizez că este semnată de arhiepiscol Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt Preasfinţitul Pimen, de Gherasim Pruteanul, episcop vicar, de alţi ierarhi ai Arhiepiscopiei Rădăuţilor, de preoţi.

"Onorate domnule deputat,

În responsabilitatea pe care o avem în faţa istoriei, privind îngrijirea, restaurarea şi păstrarea monumentelor istorice bisericeşti din Bucovina, apoi dragostea şi teama de Dumnezeu, ne îndeamnă a vă adresa părinteasca rugăminte de a da citire în Parlamentul României scrisorii noastre privind retrocedarea parţială a averilor Bisericii judeţului Suceava, din fondul regional bisericesc din Bucovina, răpit după 1945 de regimul comunist şi care era constituit din terenuri, fâneţe, dar mai ales păduri.

Spre a ne justifica cererea, care nu vine ca un moft personal, ca o atitudine de oportunism, ci ca o nevoie arzătoare a sărăciei Bisericii, vă încunoştinţăm că toate fondurile, dar absolut toate, obţinute din exploatarea raţională a pădurilor, vor fi alocate restaurării şi îngrijirii monumentelor istorice şi din ce va rămâne, împlinirii operei de caritate.

Iată care vor fi rezultatele: vom scuti statul de subvenţiile alocate restaurării monumentelor din Bucovina, vom lua din sarcina statului o parte din fondurile alocate judeţului Suceava, privind protecţia celor nevoiaşi, pe care-i vom îngriji noi, vom preda generaţiilor viitoare o parte a tezaurului spiritual românesc, mărturie a existenţei şi continuităţii noastre între culturile europene".

Mă opresc aici cu scrisoarea care mi-a fost adresată. Ea mai continuă cu nişte elogii la persoana mea, care nu se cuvine să le rostesc eu de la tribuna Parlamentului, şi trec la scrisoarea adresată înalţilor demnitari ai statului român.

"Domnia Voastră

Îndreptăţiţi de prevederile Constituţiei, care garantează dreptul la proprietate (art.41 alin.1) şi dreptul la moştenire (art.42), respectuos solicităm retrocedarea parţială a terenurilor bisericeşti confiscate de regimul comunist. Bunurile retrocedate vor constitui resurse materiale şi financiare necesare lucrărilor de restaurare, conservare, îngrijire şi asigurare a securităţii valorilor de patrimoniu naţional aflate în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Inventarul sumar al valorilor de patrimoniu naţional al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor constă din: 91 biserici de parohii, 15 mănăstiri, 120 catapetesme, 12 colecţii cu obiecte bisericeşti, un depozit de carte veche cu 4100 exemplare, un depozit cu peste 1200 icoane vechi, precum şi un număr foarte mare de icoane şi cărţi vechi, ce se află în inventarul parohiilor şi mănăstirilor. Toate aceste valori au nevoie urgentă şi permanentă de o îngrijire specială pentru a fi salvate de la pieire. Au şi ele nevoie de un "medic de familie". Zidurile edificiilor au fisuri grave, pelicula de culoare a frescelor exterioare este într-o stare avansată de exfoliere, catapetesmele sunt supuse unui atac puternic al microorganismelor, la fel toate icoanele, cărţile şi broderiile.

Cheltuielile pentru lucrările de restaurare, numai la o singură biserică cu fresce exterioare, se ridică anual, după apreciarea noastră, la suma de cel puţin 200 de milioane de lei şi deci pentru cele 8 biserici cu fresce exterioare este necesară suma de 1.600.000.000 de lei. Pentru frescele interioare ale celor 15 biserici, aflate într-o stare avansată de degradare, este necesar cel puţin 1.500.000.000 de lei anual, iar pentru restaurarea celor 120 de catapetesme, numai 200 milioane lei pentru fiecare se va ridica la suma de 2.400.000.000 de lei, pentru cele 50 biserici de parohii, acoperiş, pereţi, lucrări de asanare şi drenare, ar fi necesară suma de un miliard lei. Pentru cele 12 colecţii de obiecte bisericeşti numai 100 milioane de lei fiecare, înseamnă un total de 1.200.000.000 de lei şi pentru cele două depozite de carte şi icoană veche, cel puţin 300.000.000 de lei. Totalul cheltuielilor ar însemna 8 miliarde de lei.

Potrivit uzanţelor internaţionale, statul poate să acopere numai până la cel mult jumătate din cheltuielile necesare lucrărilor de conservare şi restaurarea valorilor de patrimoniu aflate în proprietate particulară, restul cheltuielilor cad în sarcina deţinătorilor.

Ca urmare a celor de mai sus, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor ar trebui să aibă anual în visteria ei cel puţin 4 miliarde lei, în cazul în care statul ar finanţa cu 4 miliarde lei.

Cheltuielile anuale de funcţionare pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, ce are în întreţinere şi Căminul de Bătrâni "Sfântul Ioan cel Nou", Suceava, se cifrează la 640 de milioane lei. Cu ce fonduri se mai poate participa la restaurarea monumentelor bisericeşti şi la activitate filantropică? Ceea a dat statul anual după 1989, noi nu ştim precis să o spunem. Direcţia monumentelor istorice a renunţat la colaborarea cu Arhiepiscopia, ceea ce nu s-a petrecut nici în perioada regimului comunist. Se spune că în anul trecut s-au cheltuit la cele 6 şantiere din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor suma de 6 miliarde de lei. Lucrările pe care le ştim noi din anul 1997, dacă ar fi fost executate tot de aceeaşi echipă, dar sub directa noastră supraveghere, nu ar fi constat mai mult de 2 miliarde de lei. Iată două cazuri ce pot fi lămuritoare pentru afirmaţia de mai sus.

Demontarea catapetesmei bisericii de la Mănăstirea Probota, executată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor sub veghea specialiştilor delegaţi şi laboratorul din Suceava, a costat 7 milioane de lei şi nu 30 milioane de lei. Acoperişul mănăstirii Humor executată în anul 1992 sub supravegherea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a costat 1 200 000 de lei şi nu 3 000 000 lei cât prevedeau devizele înaintate şi aprobate de D.M.I. Din aceste două exemple, credem că se poate afirma că biserica poate face mai ieftin, la timp şi chiar mai bine, folosind oameni de specialitate în domeniul autorizat de Direcţia Monumentelor Istorice.

În afară de activitatea privitoare la îngrijirea valorilor de patrimoniu create şi păstrate de ea, mai avem şi îndatoriri de ordin filantropic, de ajutorarea semenului aflat în griji şi nevoi, potrivit poruncii date nouă de Mântuitorul Iisus. Şi în acest domeniu al carităţii, biserica poate face mai bine, mai ieftin şi la timp. Căminul de bătrâni al Arhiepiscopiei noastre, cu 100 de locuri, poate sta mărturie a afirmaţiei noastre. El este făcut şi funcţionează prin dragostea oamenilor care îşi cîştigă pâinea cu cinste. Resursele financiare şi materiale necesare acestei activităţi trebuie asigurate parţial tot din proprietăţile lăsate de fericiţii ctitori, acum confiscate. Nu ne cerem terenurile agricole neapărat, care sunt foarte puţine pentru populaţia judeţului Suceava, şi din acest motiv am refuzat retrocedarea a 7 ha pentru Mănăstirea Putna, aflate în vecinătatea mănăstirii, dar şi a satelor din jurul ei. Cerem însă terenuri forestiere, păduri din fondul bisericesc care totalizau la vremea confiscării aproape 191 779 ha. Administrarea fondului forestier era exemplară pentru întreaga ţară, în acea vreme, valabilă şi astăzi.

Ceea ce s-a retrocedat prin Legea nr.18/1991 nu a avut în vedere cheltuielile pentru lucrările de restaurare, care cad în sarcina bisericii, în cazul nostru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Ceea ce urmează să se retrocedeze şi Centrului eparhial prin Legea nr.169 nu poate constitui nici pe departe resursa suficientă pentru îngrijirea valorilor de patrimoniu ale Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Dacă ni se refuză retrocedarea parţială a bunurilor confiscate, mai propunem varianta acordării de materiale şi finanţe la echivalenţa masei lemnoase obţinute anual de pe cele 191779 ha, echivalent care să acopere nevoile de restaurare a monumentelor patrimoniale bisericeşti aflate în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţiului şi, nu în cele din urmă, acţiunile noastre legate de opera de caritate.

Nădăjduim că actul de retrocedare parţială a averilor cofiscate de Guvernul comunist va fi un act de legitimare a unui stat de drept şi că în sfârşit ne-am lepădat de vechile apucături comuniste. Mai nădăjduim că retrocedarea nu va fi impusă în cele din urmă de cei din afară ca una din condiţiile primirii ţări în Europa, în NATO etc. şi că vor fi înţelese drepturile şi menirea slujirii noastre închinate binelui obştesc şi zestrei noastre naţionale româneşti, sfintelor valori spirituale, create şi ocrotite de Biserica Ortodoxă Română.

În numele Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Permanenţa Consiliului Eparhial" semnează mai jos....

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.