Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul deputat Antal István; se pregăteşte domnul Simedru Dan Coriolan.

Domnul Antal István:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Onorat auditoriu,

Am venit la tribuna Parlamentului la fel ca şi colegii mei, reprezentanţi ai judeţelor incriminate în raportul SRI, dezbătut în ultimele zile în mass-media scrisă şi electronică cu mult aplomb, să vă prezint un punct de vedere personal vizavi de pericolul maghiar stipulat în raport.

Şi mă întreb ce au dorit, de fapt, cei care au întocmit raportul?

Au dorit să demonstreze, oare, că nu cunosc programul uniunii noastre sau că nu recunosc ideile stipulate în programul nostru? Pentru că aceste idei prezentate drept periculoase pentru societatea românească se regăsesc în programul nostru coerent, de peste 10 ani de existenţă a UDMR, şi ţin în mână acest document care se pare că nu este cunoscut de raportorii SRI-ului şi este redactat în limba română şi îmi permit să vă citesc un pasaj: "La începutul noului mileniu trebuie să facem totul pentru a accelera procesul de integrare europeană a României.

Trebuie să ajungem în Europa unită, unde nu există discriminări între majoritate şi minoritate, unde nu există o naţiune dominantă, ci doar popoare reciproc răspunzătoare unele de celelalte, unde existenţa minoritară nu este o problemă, ci o şansă, unde egalitatea de şansă este reală, unde asigurarea şi dezvoltarea autoidentităţii naţionale este datoria fiecărei naţiuni, unde subsidiaritatea, diferitele forme de autonomie îşi găsesc locul natural şi întăresc democraţia".

Noi am spus un "nu" hotărât trecutului şi dorim un dialog sincer şi creativ cu populaţia majoritară. Nu acceptăm poziţia de asuprit şi nici degradarea unei comunităţi de sute de mii de oameni într-un grup de cetăţeni de rangul doi.

Ne surprinde limbajul utilizat de autorii raportului, pentru că am crezut că din structurile SRI au dispărut deja informatorii şcoliţi de ideologia ceuşisto-comunistă.

Confundarea separării puterilor în stat cu separatismul pe anumite criterii sau contestarea dreptului la autonomia locală, prevăzute în legile adoptate de Parlamentul României, sunt teze foarte periculoase care, cu puţină rea-voinţă, pot fi considerate drept un atentat la instituţiile statului de drept, iar contestarea dreptului la asociere a proprietarilor de terenuri agricole şi forestiere constituie o jignire la adresa celor stipulate în Constituţia ţării.

Suntem plătitori de impozite, contribuabili la susţinerea instituţiilor democratice şi dorim ca toţi funcţionarii, indiferent din ce fel de structuri fac parte, să fie corecţi şi responsabili când informează opinia publică.

Dacă istoria a decis să trăim într-o patrie comună şi dorim ca avuţiile strămoşilor noştri să fie retrocedate şi valorificate de fiecare cetăţean şi comunitate locală, cum crede că este mai bine pentru a realiza bunăstarea atât de mult dorită de toţi, atunci să nu încerce nimeni să folosească instituţiile create în cei 10 ani de democraţie, pentru reprimarea libertăţii de acţiune a unei comunităţi.

Şi-mi permit din nou să citesc din Programul UDMR pentru edificarea celor care în raportul amintit doresc să deformeze realitatea: "Trebuie să punem capăt situaţia dezavantajoase în care se află de mai multe decenii regiunile locuite şi de maghiari, trebuie să creăm egalitatea de şansă şi în domeniul economic, trebuie să ajungem la o situaţie în care banii noştri, nu la îmbogăţirea altora să contribuie, ci la bunăstarea propriei comunităţi".

Realitatea există, domnilor şi doamnelor, şi fără voinţa unora care vor să o denatureze.

Pentru noi, programele de aderare la structurile Uniunii Europene nu reprezintă slogane demagogice, ci vrem, în mod sincer, să le transpunem în realitate şi depunem eforturi susţinute, cu toţi factorii responsabili în judeţele unde reprezentăm majoritatea, ca să fie cât mai repede îndeplinite.

Programul nostru, cât şi eforturile comunităţii noastre, autorităţile locale, asociaţiile profesionale şi ale societăţii civile din secuime sunt apreciate de toţi cetăţenii României cu care avem contacte în viaţa de zi cu zi şi este cunoscută şi consecvenţa cu care ne susţinem punctul nostru de vedere, atât în viaţa publică, cât şi în Parlament.

Acum un an am consimţit, după dezbateri îndelungate şi uneori controversate în cadrul uniunii, să acordăm sprijin parlamentar puterii actuale, pentru definitivarea legislaţiei necesare finalizării reformelor începute acum 10 ani şi ne-am ţinut de cuvânt.

Din păcate, acest semnal negativ din raport, ca un atac la drepturile noastre legitime, lansat prima dată la Cluj de actualul ministru de interne, susţinut apoi şi de mai marele SRI-ului, ne-a convins că există grupuri puternice în sânul partidului de guvernământ care nu se pot debarasa de mentalitatea îndoctrinată de regimul dictatorial.

În ţinuturile noastre circulă o zicală care spune: "Promisiunea este un cuvânt frumos şi este bine dacă se respectă". Noi cunoaştem şi reversul acestei zicale care ţine de mentalitatea celor care tolerează întoxicarea opinie publice cu raporturi false şi care spune: "E deştept cine promite, e prost cine se ţine de promisiune!"

Aşteptăm un răspuns, doamnelor şi domnilor colegi, politicieni ai partidului de guvernare, un răspuns corect, răspicat, care să enunţe clar: "Dorim să facem pasul hotărât spre Europa şi respingem această diversiune periculoasă."

Dacă acest răspuns va întârzia prea mult şi nu va fi pe măsură să ne convingă de utilitatea relansării sprijinului nostru parlamentar, atunci rămânem cu convingerea că întocmitorii raportului SRI, cât şi acei politicieni care s-au grăbit să-i elogieze, au demonstrat din plin că inteligenţa umană, din păcate, este limitată, dar prostia, rea voinţa şi incoerenţa umană nu au limite.

În încheierea discursului meu nu-mi rămâne decât să întreb retoric: cui prodest, cui prieşte? Cu siguranţă, nici ţării, nici neamului românesc.

Ca atare, sunt de acord cu concluzia unui distins ziarist, publicat într-un cotidian de mare tiraj, din care citez: "Scandalul a fost declanşat din prostie politică sau din ticăloşie electorală?".

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.