Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Emil Rus, să ia cuvântul.

Urmează domnul Ştefan Baban.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi,

De când Opoziţia este opoziţie, Puterea, indiferent care a fost, a ţinut-o una şi bună: "E mult mai uşor să critici, să arăţi cu degetul decât să faci ceea ce este drept". Dar actualul Guvern social-democrat a găsit el soluţia, şi anume: să rezolve situaţiile problemă prin analiză, măsuri şi programe. Aşa că s-a ajuns la programe, alături de alte programe, şi deasupra iarăşi programe viu colorate, cu grafice şi anexe.

Dar lucrurile rămân cum au fost. Dacă se iveşte o siuaţie mai aparte, sau remarca oficialilor Uniunii Europene, NATO sau FMI atunci iarăşi se iau măsuri cu promptitudine la cele mai diferite niveluri şi vremea trece. Aşa s-a întâmplat cu aplicarea Legii nr. 18 sau Legii 1/2000, care fiecare se tot modifică şi se pun în aplicare cu măsuri, fireşte, iar spiritele se agită şi propaganda face valuri.

În acest timp, ocoalele silvice, de pildă, terorizează oamenii şi primăriile cu jafurile din pădurile comunale, obşteşti sau composesorate. Institutul de cercetări şi amenajări silvice Bucureşti este în frunte, în acest sens, atât cu abuzurile, dar mai ales cu presiunile pe care le face împotriva oamenilor de pe poziţia statului şi a fărădelegii.

Iată ce s-a întâmplat într-o localitate a judeţului Bistriţa-Năsăud, şi anume Pintic, comuna Teaca, caz care a fost mediatizat în presă, radio, televiziune (PRO TV, de pildă), totul a fost zadarnic. Sătenii în drept au format composesoratul Constantin Roman Vivu, şi ei sunt proprietarii a 216 ha de pădure pe care au dovedit-o şi dobândit-o cu acte în regulă şi două sentinţe judecătoreşti definitive, la care se adaugă hotărârea comisiei judeţene de profil. Ei, bine, Institutul de cercetări şi amenajări silvice Bucureşti, prin filiala sa în judeţul nostru, Ocolul silvic experimental Lechinţa, continuă să fie un instrument de agresiune şi tortură a oamenilor neputincioşi şi lipsiţi de apărare. Pentru aceşti cercetători de frunte ai partidului nu există primărie, prefectură, tribunal sau minister. Ei îşi fac legea şi ei o aplică.

În această situaţie conflictuală cu instituţia de cercetare se află localnicii din Teaca, Ocniţa, Chiochiş, Rusu de Jos, Măluţ, Bibiu, Corvineşti, Chiraleşti şi multe altele din judeţul Bistriţa şi nu numai. Dacă Ocolul experimental a pierdut în prima fază, a găsit o altă soluţie şi a trecut la faza a doua. În vremea frigului din iarna care a trecut, locuitorii din satul Pintic, în mod disciplinat au exploatat o porţiune redusă de pădure pentru familiile lor, numai atât cât era nevoie. În plus, au avut sfatul unor specialişti pentru a nu deranja cercetarea, cu care sunt de acord şi o socotesc necesară pentru sănătatea mediului şi a lor. Cercetarea experimentală, în această situaţie, pe baza revelaţiilor unui om bătrân, tată a unui pădurar, a început o campanie a redactării proceselor verbale de contravenţie, adresate celor care au transportat lemnul sau la cine a fost dus. Procesele au fost făcute la indigo. Unii oameni au primit câte două sau trei. Alţii au primit, chiar dacă nu au avut nimic de-a face cu transportul sau depozitatul, fiindcă în acel timp însoţeau preotul cu botezul prin sat. Inginerul semnatar, este adevărat, a recunoscut că i-a confundat, întrucât persoanele vizate erau cu spatele, fiindcă ei aşa lucrează "cu spatele". În prezent, oamenii sunt în cercetare. Amenzile sunt de aproape 2 miliarde de lei, sumă peste posibilităţile lor. Cine susţine cheltuielile de judecată în acest caz? Nimeni altcineva decât Ocolul experimental. Pentru că are bani a exploatat şi valorificat lemn din alte păduri (Jeiţa sau Niţa), fără ca proprietarii să-i poată opri.

Am sesizat cu aceste fapte pe domnul ministru Ilie Sârbu şi pe domnul ministru Octav Cozmâncă încă acum două luni. Amândoi şi-au propus să analizeze situaţia şi să ia fiecare măsurile cuvenite. Din măsuri şi programe se vede treaba că nu putem ieşi, şi după noi, potopul. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.