Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Nicolae Leonăchescu. Şi va urma doamna Minodora Cliveti.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

De câtva timp, Ucraina, unul dintre vecinii noştri, se bucură de faptul că a existat un pact bolşevico-fascist, semnat de Ribbentrop şi Molotov. Datorită acestui pact, Ucraina stăpâneşte sudul Basarabiei, o parte din Bucovina şi Insula şerpilor şi exercită presiuni teritoriale asupra României.

Implicarea Ucrainei în Transnistria este o realitate, iar construcţia Canalului Bîstroe deconspiră apetitul de a acapara platforma continentală de la gurile Dunării. Disputa balizelor de pe Braţul Chilia reprezintă încă un semnal de alarmă pentru că rezolvarea prin forţă a problemelor de frontieră nu mai este specifică mileniului al III-lea şi reprezintă punctul final al acutizării unor diferende nerezolvate la timp.

Faţă de o asemenea evoluţie geopolitică, România trebuie să-şi ia măsurile care se impun spre a-şi conserva patrimoniul şi a promova standardele europene şi ale dreptului internaţional în relaţiile cu toţi vecinii săi.

Recent, am făcut o vizită în judeţul Botoşani şi am constatat că, pe Prut, la borna 29 a frontierei româno-ucrainene, este pe cale să apară o nouă sursă de tensionare a relaţiilor de bună-vecinătate. Acolo, în satul Horodiştea, Prutul face un cot spre Ucraina, buclă în care se află 95 hectare de teren arabil. Datorită viiturilor şi prin schimbarea albiei Prutului există pericolul de a pierde acest teren.

Consolidarea malurilor Prutului la borna 29 ar preîntâmpina pierderea celor 95 hectare de pământ românesc şi, de aici, apelul nostru către factorii de resort ai Executivului de a interveni până nu este prea târziu.

M-am bucurat să constat că podul peste Prut dintre localităţile Rădăuţi, Prut şi Lipcani se apropie de inaugurare. De mult timp, acest pod trebuia să fie construit. Deschiderea acestui nou punct de trecere din România în Basarabia va avea efecte salutare pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului şi pentru traficul internaţional.

O analiză succintă a parametrilor tehnico-economici şi geostrategici impune concluzia că judeţul Botoşani poate avea o dezvoltare explozivă într-un viitor nu prea îndepărtat, prin deschiderea punctului de trecere semnalat mai sus. Aceasta pentru că de-a lungul marilor trasee comerciale şi de comunicare au înflorit localităţile, prin dezvoltarea elementelor de infrastructură care să faciliteze fluidizarea traficului rutier.

Din acest punct de vedere, o linie de cale ferată care să facă legătura pe aici între România, Ucraina şi ţările baltice, prin nordul Basarabiei, devine o necesitate care trebuie pusă în parametrii reali.

Iată de ce, fără să uităm o clipă problemele delicate de la gurile Dunării, merită să fim atenţi şi la ceea ce se întâmplă în nordul ţării, în zona de graniţă din judeţul Botoşani. Or, românii din cele nouă localităţi aflate în raionul Herţa, răpite de ruşi la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, aşteaptă ca noi să le venim în ajutor, prin măsuri practice, care să ducă la spiritualizarea frontierelor şi în această zonă.

Timpul nu ne iartă, iar lipsa de reacţie la aceste semnale ne condamnă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.