Parliamentary debates

Domnul Marian Sârbu:

Din partea deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar, domnul deputat Ioan Munteanu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Munteanu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică se intitulează: "Magistraţii protestează".

Au trecut aproape şapte ani de când preşedintele nostru, al tuturor românilor, nu pridideşte să ne surprindă cu inovaţiile sale lingvistice şi cu atacurile verbale îndreptate împotriva "neprietenilor". Nu există categorie profesională sau formaţiune politică care să fi scăpat de tirada vehementă a lui Traian. În maniera sa arţăgoasă, s-a luat de parlamentari, de prim-miniştri ori de miniştri, pur şi simplu, de organisme internaţionale, de şefi de state, de pensionari, de mămicuţe şi de bebeluşi, de profesori, de poliţişti, de magistraţi, de medici şi de asistente, de asistaţii social, de persoanele cu dizabilităţi, de bolnavi, de ţărani şi de orăşeni, de români şi de ţigani, de jurnalişti, de posturile de televiziune, de mogulii presei, pe scurt, de toţi cei care îl deranjau sau nu-i împărtăşeau opiniile. Şi nu-i de mirare că foarte multe lucruri grave se explică prin vrăjmăşia şi deruta pe care vorbele preşedintelui le-au stârnit: discreditarea instituţiei Parlamentului, migraţia specialiştilor spre alte meleaguri, neîncrederea în cuvântul legii, suspiciunea permanentă a cetăţenilor...

Dar există o limită de suportabilitate şi o limită a răbdării. După numeroase declaraţii tendenţioase, cu trimiteri jignitoare la activitatea din justiţie, ultimele "aprecieri" au stârnit mânia magistraţilor.

La data de 3 noiembrie a.c., în cadrul reuniunii Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de către România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, domnul preşedinte şi-a permis să facă aceeaşi analiză, uneori în băşcălie, cu care ne-a obişnuit, concluzia sa fiind categorică: "Modul cum a acţionat Justiţia - şi când spun justiţie mă refer la întregul sistem, nu neapărat doar la judecători sau procurori -, modul în care a funcţionat sistemul la noi ne-a ţinut în afara spaţiului Schengen...". Şi cum ratarea intrării în Schengen trebuia susţinută cu argumente, au urmat afirmaţii care de care mai jignitoare: "cum putem pune în aplicare hotărâri judecătoreşti imposibile, hotărâri care sunt o misiune imposibilă pentru Guvern?" (...) "judecătorii îşi autoîncarcă agenda pentru şedinţa următoare pentru că nu judecă." Etc... etc...

Afirmaţiile acestea au fost considerate drept "riscante" de către cei 20 de magistraţi care în data de 10 noiembrie au convocat Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Neamţ. Aceştia au cerut preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să sesizeze Curtea Constituţională în vederea declanşării conflictului constituţional dintre autoritatea judecătorească şi preşedintele României pentru declaraţii defăimătoare la adresa justiţiei.

"Prin declaraţia publică din 3 noiembrie, domnul preşedinte Traian Băsescu a adus atingere independenţei puterii judecătoreşti (...); Pierderea încrederii în justiţie este în măsură să conducă la un adevărat haos, în sensul că, pe viitor, cetăţenii nu vor mai apela la justiţie, întrucât demersurile lor rămân fără nicio finalitate, aşa cum le-a sugerat şeful statului; (...) nu este vorba de simple opinii politice, pentru că aceste declaraţii sunt în măsură să conducă la producerea unor efecte juridice negative, cu implicaţii majore asupra întregii societăţi." Şi sunt extrase din procesul-verbal al adunării generale la care m-am referit, preluate în ziarul local "Realitatea" din 18.11.2011, la Neamţ.

Protestul judecătorilor din Neamţ exprimă starea de nemulţumire care există în rândul magistraţilor din ţară şi demonstrează faptul că preşedintele-jucător a depăşit, uneori, măsura bunului-simţ şi a comportamentului decent.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc.