Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Consideraţii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii şi Dezvoltare"

În anul 2017, coaliţia de guvernare PSD-ALDE anunţa, cu multă efervescenţă politică, Programul de guvernare 2017-2020, unde la capitolul "Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget", la principiul încrederii se specifica înfiinţarea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, FSDI, alcătuit din companiile de stat cu profit şi a cărui valoare urma să depăşească 10 miliarde de euro.

Modul de funcţionare al FSDI este, în teorie, unul simplu şi bine intenţionat. Acesta urma să acceseze şi să folosească veniturile din privatizări, din dividende ale acestor companii - care urmau să facă parte din FSDI n.a. - precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante - case de odihnă, hoteluri, aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul. Scopul Fondului va fi de a dezvolta sau de a construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic, deci cu un anumit grad de profitabilitate, singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi".

În Programul de guvernare 2018-2020, aşadar cel revizuit, se estima că peste 8 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii 3 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, nave, garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii 3 ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro. Alte 3 miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaţionale - BEI, BERD şi Banca Mondială - care şi-au exprimat deja interesul în discuţiile pe care le-am avut, va construi, în Parteneriat public-privat, autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra.

Până la acest stadiu, înfiinţarea FSDI suscită două mari întrebări. Prima întrebare este de ce este nevoie de înfiinţarea unui astfel de organism, având în vedere că fiecare minister are fonduri proprii, distribuite de Guvernul României, în funcţie de priorităţile şi politicile guvernamentale, şi aceleaşi ministere de resort pot accesa fonduri europene? Cea de-a doua întrebare este legată de legalitatea şi oportunitatea înfiinţării FSDI şi vizează accesul la veniturile din privatizări, din dividende companiilor care vor face parte din FSDI, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante.

Anunţat în Programul de guvernare al PSD-ALDE, FSDI va fi înfiinţat în urma adoptării unei iniţiative a parlamentarilor din coaliţia de guvernare, după ce fusese pregătit printr-un proiect de lege al Ministerului Finanţelor Publice. Proiectul ministerului prevedea că FSDI are un capital subscris de 1,8 miliarde de lei şi acţiunile a 27 de companii. Camera Deputaţilor, care a avut rol decizional în această problemă, a stabilit că FSDI va avea un capital subscris de 9 miliarde de lei, acumulat într-o perioadă de cinci, venind parcă să amintească de cincinalele de pe vremea comunismului, şi va fi compus din participaţiile statului la 33 de companii.

FSDI este o structură care provoacă multă nelinişte în rândul populaţiei, pentru că nu argumentează concret şi coerent multe decizii ale coaliţiei de guvernare privind modul de funcţionare a entităţii, cum ar fi, de pildă, de ce a fost nevoie de crearea unei astfel de entităţi? Care au fost criteriile care au stat la baza selecţiei celor 33 de companii de stat, ale căror profituri să fie vărsate în contul FSDI? De ce a fost mărit bugetul FSDI de la 1,8 miliarde la 9 miliarde pe ultima sută de metri? Care este modelul şi planul de investiţii ale FSDI? Cu ce fel de personal va fi încadrat FSDI? Care sunt criteriile după care va fi angajat noul personal? Care sunt viziunile strategice pe termen scurt, mediu şi lung ale FSDI?

Sunt câteva întrebări care aşteaptă răspunsuri din partea populaţiei.