Parliamentary debates

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Domnul Sorin Năcuţă:

România a primit din partea Comisiei Europene prima tranşă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinaţarea de 3,79 miliarde euro pentru acest an. Această primă tranşă va fi urmată, până la finalul anului, şi de tranşa de prefinanţare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program.

România are pentru anul viitor o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea unor condiţii. Pentru anul 2021 şi primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane, din care 5 sunt deja îndeplinite:

1. Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. (CNAIR) şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A. (CNIR);
2. Intrarea în vigoare a legii privind securitatea reţelelor 5G;
3. Creşterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);
4. Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spaţiul Privat Virtual);
5. Intrarea în vigoare a modificării legislaţiei naţionale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor (jaloane). În total, sunt 507 de jaloane care trebuie realizate până la 31 august 2026. În total, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro şi de un împrumut în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordat în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Aceste investiţii şi reforme vor transforma profund economia României.

Avem trei priorităţi importante:

1. Asigurarea tranziţiei verzi

PNRR prevede 3,9 miliarde euro pentru investiţii în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate electrificate sau cu zero emisii.

2,7 miliarde euro vor fi investite pentru eficienţa energetică şi renovarea seismică a clădirilor multifamiliale şi a clădirilor publice, în beneficiul mediului, concomitent cu asigurarea unor facturi scăzute la energie.

Reformele şi investiţiile în valoare de 855 milioane euro vor sprijini producţia de energie curată, prin eliminarea treptată a producţiei de energie pe cărbune şi lignit, utilizarea surselor regenerabile şi a hidrogenului.

Mai mult, PNRR include măsuri de biodiversitate şi pentru protecţia mediului, care înseamnă concret împăduriri şi reîmpăduriri, asigurarea de pepiniere forestiere, precum şi alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucţia ecologică şi protecţia speciilor, cu investiţii în valoare de 1,1 miliarde euro.

2. Sprijinirea tranziţiei digitale

PNRR oferă 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie, precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, managementul serviciului public şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, impozite şi vămi, cloud guvernamental şi asigurarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane cetăţeni.

PNRR înseamnă, totodată, investiţii de 470 milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem electronic integrat de sănătate, conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii medicale şi dezvoltarea sistemelor de telemedicină.

În plus, 881 de milioane de euro vor fi alocate digitalizării educaţiei pentru îmbunătăţirea competenţelor pedagogice digitale, a conţinutului şi echipamentelor educaţionale.

3. Consolidarea rezilienţei economice şi sociale

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor şi sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii şi un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătăţirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei acestuia, intensificând lupta împotriva corupţiei şi susţinând un sistem decizional previzibil, informat şi participativ.

PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea sistemului de sănătate, prin investiţii de două miliarde euro pentru o infrastructură spitalicească modernă.

În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la Componenta numărul 9 - Sprijin pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare -, am identificat programe în valoare de 1,785 de miliarde de euro pentru sectorul privat. Avem instrumente financiare pentru sectorul privat pentru care se va aloca suma de 1,250 miliarde de euro şi scheme de ajutor pentru sectorul privat pentru care se vor aloca 535 milioane de euro.

Principalul obiectiv al componentei îl reprezintă crearea unui mediu sustenabil, predictiv şi simplificat pentru derularea activităţii mediului de afaceri, creşterea accesului la finanţare, prin dezvoltarea de instrumente adaptate nevoilor întreprinderilor.

4. Pe educaţie avem 7 reforme asumate:

• Elaborarea şi adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului "România Educată";
• Dezvoltarea unui sistem de servicii de educaţie timpurie unitar, incluziv şi de calitate;
• Reforma sistemului de învăţământ obligatoriu pentru prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii;
• Crearea unei rute profesionale complete pentru învăţământul tehnic superior;
• Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educaţiei;
• Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcţie şi dotare în sistemul de învăţământ preuniversitar;
• Reforma guvernanţei sistemului de învăţământ preuniversitar şi profesionalizarea managementului.

În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica şi îmbunătăţi sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în acelaşi timp, stimulente pentru angajare şi formare. De asemenea, PNRR-ul României va sprijini coeziunea teritorială şi socială, prin dezvoltarea, modernizarea şi decarbonizarea transportului rutier şi prin îmbunătăţirea siguranţei rutiere, cu reforme şi investiţii. Moldova va beneficia de finanţare pentru sectoarele de transport rutieri A7 şi A8 şi surse importante pentru modernizarea infrastructurii feroviare.

Iaşiul şi întreaga Moldovă au nevoie imperativă de aceste surse de finanţare, mai ales pentru infrastructura de transport, mediul economic şi domeniul sănătăţii, educaţional.