Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România devine un hub energetic european"

Criza energetică, provocată în urma deciziei Federaţiei Ruse de a invada Ucraina, a avut potenţialul de a paraliza Europa. Prin bunăvoinţă, dezbateri aprinse şi eforturi comune, Uniunea Europeană a adoptat decizii care să favorizeze obţinerea independenţei faţă de gazul rusesc pentru cât mai multe state europene. Executivul european, pe lângă construirea unei strategii privind reducerea cererii de gaze şi de energie electrică, redistribuirea profiturilor exagerate din sectorul energetic şi stocarea gazelor, a trebuit să vină cu măsuri pentru a menţine UE pe parcursul aferent tranziţiei către energia verde. Am fost forţaţi de circumstanţe speciale să implementăm un program care necesită în mod normal mai multe etape, de aceea înţelegem şocul resimţit de cetăţeni şi îngrijorarea cu privire la creşterea preţurilor la energie. Au existat voci care au criticat dur pachetele de sancţiuni aplicate Moscovei, întrucât au produs anumite efecte economice, însă trebuie să ne reamintim că nu putem tolera atrocităţile comise de regimul lui Vladimir Putin şi nici nu putem închide ochii în faţa încălcării dreptului internaţional. Conducătorul rus foloseşte şantajul nuclear pentru a genera panică, şantajul energetic pentru a destabiliza piaţa şi fake news pentru a induce în eroare organele decizionale din Ucraina. Răspunsul nostru trebuie să fie mai unit şi mai amplu ca niciodată.

Summitul Consiliului European care a avut loc între 20-21 octombrie reafirmă obiectivele blocului comunitar în această perioadă, printre care se numără în special descurajarea comportamentului Federaţiei Ruse, acţiunile sale la Centrala nucleară de la Zaporijia, anexarea ilegală a regiunilor Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson şi crimele de război comise împotriva poporului ucrainean.

Culoarele de solidaritate UE-Ucraina vor fi menţinute în continuare, permiţând exportul de volume semnificative din recoltele, produsele agricole şi îngrăşămintele ucrainene către ţările importatoare. Consiliul a urgentat adoptarea unor măsuri suplimentare precum achiziţii voluntare în comun de gaze, o nouă valoare de referinţă complementară, până la începutul anului 2023, un cadru temporar al UE pentru a plafona preţul gazelor în producţia de energie electrică, intensificarea eforturilor de economisire a energiei, după cum se arată în concluziile summitului.

Pe lângă implicarea la nivel european şi solidaritatea faţă de situaţia refugiaţilor care fug din calea războiului şi a cetăţenilor ruşi care nu vor să se alăture scopurilor imperialiste ale lui Vladimir Putin, România întreprinde bilateral acţiuni pentru a crea noi coridoare de transport de energie. Săptămâna trecută au fost puse bazele unui astfel de coridor între Marea Caspică şi Marea Neagră, ce are rolul de a transporta gaze din ţara noastră către restul Europei. Memorandumul semnat de către compania azeră Socar şi compania românească Romgaz stipulează explorarea oportunităţilor de dezvoltare în comun a unui proiect de gaze naturale lichefiate la Marea Neagră. Mai mult decât atât, proiectul ar cuprinde un terminal de lichefiere a gazelor naturale şi un terminal de regazeificare, dar şi alte instalaţii şi facilităţi necesare pentru a facilita transportul de gaze din regiunea Mării Caspice în România. Prin astfel de iniţiative, România are potenţialul de a deveni un adevărat hub energetic, atât în ceea ce priveşte energia, cât şi gazele naturale.

Am dovedit de mai multe ori până acum elementele unei guvernări strategice care are perspectivă şi transformă situaţiile de criză în oportunităţi pentru dezvoltare. Vom continua să aplicăm aceleaşi principii şi să lucrăm pentru un viitor prosper, în care niciun agent extern nu va mai putea şantaja statele democratice ale Uniunii Europene.