Parliamentary debates

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"România, citeşte!"

Lucrurile simple pot schimba vieţi, ţări şi lumi. Poate că unii dintre dumneavoastră, cei care citiţi aceste rânduri acum, veţi merge acasă şi veţi încheia ziua cu o oră de lectură. În realitate, câţi dintre români au acest obicei? Mult mai puţini decât vă imaginaţi. Statisticile sunt triste - 35% dintre români nu au citit niciodată o carte. În medie, românii citesc mai puţin de cinci minute pe zi şi doar 6,2% dintre concetăţenii noştri se raportează la lectură ca la o modalitate de petrecere a timpului liber.

Fără îndoială, una dintre cauze este lipsa resurselor financiare alocate cărţilor. Un sondaj al Eurostat din 2019 ne spune că românii cheltuiesc doar 0,4% din bugetul anual al familiei pe cărţi, ziare şi papetărie, având astfel cel mai mic scor din Uniunea Europeană, cu aproximativ 50% sub media UE. Deşi o alternativă la achiziţie ar fi împrumutatul cărţilor de la bibliotecile publice, nici datele acestea nu sunt încurajatoare. În 2019, bibliotecile din România aveau aproximativ 3,1 milioane de cititori activi, cu aproximativ 48,5% mai puţini faţă de anul 2000. Regăsim aceste procente şi când ne uităm la numărul de volume împrumutate, acestea scăzând aproape la jumătate, în ciuda faptului că bibliotecile au astăzi peste un milion de volume în plus faţă de cele din 2000.

Problemele derivate din lipsa obiceiului de lectură ajung la analfabetism funcţional şi chiar abandon şcolar. 38,7% dintre tinerii de 15 ani nu înţeleg ceea ce citesc. România se clasează printre ultimele ţări la testele PISA. Rezultatele testelor din 2018 indică o rată a analfabetismului funcţional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informaţii pe baza unor criterii explicite şi nu pot reflecta asupra scopului unui text. Acestea sunt toate abilităţi care se pot dezvolta prin lectură.

Studiile de specialitate arată că lectura este un obicei sănătos, nu doar de relaxare sau îmbogăţire a culturii generale şi cunoştinţelor. În plus, cititul creşte nivelul de empatie, dezvoltă cunoştinţele generale şi vocabularul. De exemplu, citind 20 de minute pe zi, ajungi să citeşti 1,8 milioane de cuvinte pe an. De aceea, doar citind, copiii ar putea învăţa între 4.000 şi 12.000 de cuvinte noi într-un an.

Toate aceste cifre ne indică necesitatea unei strategii naţionale pentru încurajarea lecturii, cu obiectivul principal de a creşte popularitatea acestei activităţi atât de necesare pentru o dezvoltare intelectuală sănătoasă.

Din 1995, România sărbătoreşte şi Ziua internaţională a cărţii, pe 23 aprilie, un eveniment anual, organizat în special pentru a promova cititul, publicarea de cărţi, dar şi drepturile de autor. Dar nu este suficient. Pentru că sărbătorim Ziua mondială a cărţii, prin intermediul UNESCO, iniţiativele de încurajare a lecturii au rămas în special la nivelul mediului privat, fără să existe un cadru legal pentru derularea acestora în şcoli sau instituţii culturale.

Ce este de făcut?

Voi depune, în zilele următoare, un proiect legislativ care vine în întâmpinarea necesităţii promovării lecturii, atât în rândul populaţiei tinere, cât şi în rândul celei adulte. Este nevoie urgent de instituirea unui cadru pentru derularea de activităţi pentru încurajarea lecturii, în ţara în care analfabetismul funcţional afectează sute de mii de copii. Această lege va seta un cadru necesar, dar fac apel la toţi colegii de arenă publică să se implice în promovarea lecturii ca pilon de bază pentru o societate dezvoltată şi educată.

Parlamentari, miniştri, consilieri sau primari, indiferent din ce partid faceţi parte, dacă simţiţi responsabilitatea funcţiei publice şi vă interesează soarta acestei ţări, este momentul să ne unim forţele şi să facem din Ziua Naţională a Lecturii un eveniment naţional, despre care să se vorbească peste tot în lume!