Parliamentary debates

Doamna Raisa Enachi:

"Vaslui, oraşul cu o istorie bogată, neglijat de autorităţi"

Judeţul Vaslui este unul dintre cele mai sărace judeţe din ţara noastră, iar acest lucru este cauzat, în mare parte, de autorităţi. Ultimele cercetări indică un procent de peste 30% din populaţia judeţului care trăieşte în sate, în condiţii inumane. În plus, unul din 10 copii renunţă la şcolarizare, iar o treime din întreaga populaţie a plecat în străinătate, în ultimii ani, pentru o a-şi putea întreţine familia.

Responsabilul care ar fi trebuit să scoată judeţul Vaslui din sărăcie în ultimii 30 de ani, Dumitru Buzatu, afirmă că în strategiile de îmbunătăţire a calităţii vieţii locuitorilor judeţului Vaslui, sunt consemnate şi anumite afirmaţii, promisiuni care nu pot fi duse la bun sfârşit, dar şi că domnia-sa nu este aşa sensibil în faţa protestelor locuitorilor.

Aşadar, cum poate un judeţ să prospere, dacă nu este susţinut, dacă locuitorii sunt minţiţi cu privire la procesele de îmbunătăţire a infrastructurii, spre exemplu? Liderul PSD Vaslui afirmă că un judeţ nu poate fi îmbogăţit, iar creşterea venitului unei persoane este o decizie care îi aparţine şi în urma căreia ar trebui să îşi caute un loc de muncă mai bun, pentru a câştiga mai bine.

Peste 10.000 de persoane care doresc asistenţă socială, dar nu doresc să muncească, au fost înregistrate în judeţul nostru. O parte dintre locuitori preferă să trăiască din ajutorul social sau să lucreze cu ziua pe sume infime decât să îşi caute un loc de muncă stabil, cu un venit lunar. Aceştia s-au obişnuit cu acest trai şi nu vor să progreseze, oare de ce? Comoditatea, lipsa interesului, imposibilitatea de deplasare, abandonul şcolar sunt doar o parte dintre cauzele stagnării acestui judeţ.

Desfiinţarea şcolilor constituie un motiv pertinent pentru abandonul şcolar, dar şi faptul că majoritatea elevilor trebuie să meargă pe jos distanţe considerabile până la cea mai apropiată şcoală, distanţe ce ating, nu de puţine ori, până la şase kilometri. Munca câmpului îi împiedică pe copii să se axeze pe studii, fiind îndemnaţi, forţaţi, de mici, să ajute la întreţinerea bunăstării familiale. Pentru mulţi, cornul şi laptele primit de la instituţiile de învăţământ constituie singura masă pe parcursul unei zile întregi. Un procent de 9% dintre copii se duc zilnic la culcare flămânzi! Pentru aceştia, să trăiască într-un mediu decent, care să le ofere condiţii oportune de dezvoltare este un lux, unul pe care fiecare copil ar trebui să îl aibă, fără a avea grija zilei următoare.

Sistemul medical din multe sate ale acestui judeţ este aproape inexistent, unele instituţii medicale fiind lăsate de izbelişte, precum spitalul din Negreşti care a fost desfiinţat din 2011, după doar şase ani de când a fost inaugurat. Un proiect de renovare, propus de actualul primar, promite redeschiderea acestuia, dar, în timp, deoarece acest demers este unul complex, în care este nevoie de resurse importante, după cum afirmă acesta. Până atunci, cei 50.000 de oameni care ar fi trebuit să beneficieze de suport medical, sunt nevoiţi să meargă şi 50 de kilometri pentru un simplu control medical. Pentru cazurile critice, şansele de a ajunge la timp pentru orice fel de intervenţie scad dramatic.

Pentru locuitorii care au renunţat să spere la un trai mai bun, poate este prea târziu, dar pentru copiii care visează la o familie în care să nu trebuiască să se înfometeze, să muncească de dimineaţă până seară pentru a avea ce mânca, nu este prea târziu! Aceşti copii, care sunt dornici să asimileze informaţii, să cunoască tainele lumii, să iasă în societate, au nevoie de siguranţa zilei de mâine, pentru ca, pe viitor, să poată rămâne cu drag în satul lor natal. Până atunci, însă, din păcate, rămân doar cu speranţa.

Ceea ce facem împreună poate aduce bunăstare tuturor!

Implică-te şi tu în comuna ta! Avem nevoie de tine!