Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Cu gândul la durerea fraţilor noştri sârbi"

Recent, au avut loc două tragedii cutremurătoare care au Serbia. La distanţă de numai 24 de ore între ele, cele două episoade, care au implicat atacuri armate, au provocat reacţii dure din partea populaţiei, confruntată cu furie şi neputinţă.

Încă în stare de şoc după masacrul comis de un băiat de doar 13 ani care a deschis focul asupra colegilor săi şi a ucis şapte fete, un băiat şi paznicul unităţii de învăţământ, Serbia a trebuit să îndure şi un al doilea atac. La doar o zi distanţă, un bărbat de aproximativ 20 de ani a tras la întâmplare în două sate din centrul Serbiei, lăsând în urmă opt victime. Suspectul este fiul unui ofiţer de armată.

În Serbia există multe arme care au rămas în urma războaielor de la sfârşitul anilor ’90 şi au avut loc atacuri de-a lungul timpului care au implicat deschiderea focului în locuri publice, însă nici unul care să aibă loc într-o şcoală, până acum. Oamenii sunt înmărmuriţi de durere şi şoc şi cer explicaţii şi măsuri pentru a se asigura că nu vor mai fi expuşi din nou la asemenea evenimente.

Serbia este ţara europeană cu cele mai multe arme deţinute legal, dar şi ilegal de către cetăţeni şi care întâmpină frecvent episoade de violenţă, cum este cea domestică, un fenomen devenit normalitate în viaţa de zi cu zi a sârbilor. O ţară care încearcă să se situeze pe un parcurs democratic, în care principiile statului de drept ar trebui respectate, Serbia este ţară-candidată la UE din primăvara anului 2012. Doi ani mai târziu, au început negocierile de aderare, iar până în prezent au fost deschise 22 din cele 35 de capitole de negociere.

În iarnă, a avut loc cea de-a şasea reuniune a Consiliului de stabilizare şi de asociere, care a examinat stadiul relaţiilor dintre UE şi Serbia şi unde s-au abordat diverse subiecte corelate cu procesul de stabilizare şi de asociere, respectiv stadiul pandemiei de COVID-19, criteriile politice şi economice de aderare, acquis-ul comunitar şi asistenţa pentru preaderare. Evoluţii pozitive în aceste direcţii au potenţialul de a seta un trend în Balcanii de Vest, un trend al democratizării, ce ar ajunge în final să reducă problemele cu care se confruntă ţările.

Suntem solidari cu poporul din Serbia, care încearcă să găsească explicaţii pentru cele întâmplate. Sentimentele de furie şi frustrare sunt mai mult decât de înţeles în astfel de condiţii. Credem şi susţinem parcursul european al ţării şi suntem convinşi că, odată parte din Uniunea Europeană, astfel de evenimente tragice îşi vor reduce considerabil frecvenţa, întrucât nivelul de trai va creşte, iar frustrarea colectivă va fi redusă.

Sperăm că societatea nu va rămâne marcată definitiv de cele întâmplate, iar parcursul de evoluţie politică şi economică a ţării va fi reluat cât mai curând.

Până atunci, să învăţăm o lecţie din tragediile îndurate de vecinii noştri şi să fim recunoscători pentru vigilenţa structurilor de menţinere a ordinii care se asigură că nu se produc asemenea episoade şi la noi în ţară.