Parliamentary debates

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Medierea - alternativă de soluţionare a conflictelor în sistemul juridic românesc"

În ultimii ani, sistemul juridic românesc este suprasaturat de numărul incomensurabil al dosarelor care se află înaintea judecătorilor spre soluţionare. Peste un milion de români aşteaptă ca justiţia să pronunţe un verdict în cauzele supuse judecăţii. Şansele ca justiţiabilii să primească un răspuns într-un termen rezonabil, ca urmare a unui proces echitabil, cu respectarea tuturor drepturilor procedurale, sunt minime. În faţa acestor realităţi concrete ale cotidianului neîndurător, se cuvine să ne amintim avertismentul proclamat de juristul francez René David: "Dreptul nu ar putea fi înţeles fără cunoaşterea societăţii pe care o guvernează şi (nici) dacă se ignoră felul de a se purta, de a gândi, de a simţi al membrilor acestei societăţi."

De aceea, se impune a promova, mai mult ca oricând, instituţia medierii în sistemul juridic românesc, ca o alternativă relevantă de soluţionare a conflictelor între părţi. Dacă suntem într-o perioadă de cristalizare a unei culturi juridice, trebuie să credităm instituţia medierii ca având un impact irecuzabil asupra mentalităţii juridice, prin rezolvarea neconvenţională, alternativă a conflictelor dintre persoane titulare de drepturi şi obligaţii într-un stat de drept. Legea nr.370/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator defineşte medierea ca fiind "o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate, în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor." Se impune a fi subliniat în acest context că din data de 3 martie 2010, conform art.6 din Legea medierii, organele judiciare sunt obligate să informeze justiţiabilii despre existenţa medierii şi avantajele acestei alternative, dar au şi obligaţia de a îndruma părţile să recurgă la procedura medierii, pentru a soluţiona în mod amiabil conflictul dintre ele. Privind la avantajele medierii pentru părţi, trebuie subliniat faptul că niciuna dintre părţi nu este stigmatizată ca perdant în cauză, suferind, din cauza jurisprudenţei neunitare, prin exacerbarea, în unele cazuri, a rolului activ al judecătorului în interpretarea legii. Cu privire la durata de soluţionare a cauzelor în sistemul juridic românesc, statisticile oficiale arată că pentru fiecare etapă de judecată media este de 6 luni. În mod irecuzabil, medierea ar determina accelerarea soluţionării litigiului. Din această perspectivă, medierea este o instituţie care permite şi susţine expresis verbis accesul la justiţie, prin simplificarea procedurilor: acestea devin mai puţin costisitoare şi mai sigure în obţinerea unui verdict unanim acceptat de părţi. Prin apelarea la un mediator autorizat, se elimină plata taxei de timbru prevăzută de lege pentru a introduce o acţiune în justiţie şi a celorlalte taxe procedurale, medierea operând cu cheltuieli financiare reduse.

Cu privire la avantajele medierii pentru magistraţi, se cuvine a sublinia faptul că în fiecare an în instanţele româneşti se soluţionează peste 2 milioane de cauze, dintre care 20% în materie penală. În situaţia în care, conform legii, medierea se poate aplica în orice cauză de natură civilă şi doar parţial în materie penală, teoretic, cel puţin, aproximativ 80% din cauzele aflate pe rolul instanţelor ar putea fi soluţionate prin mediere, după cum subliniază magistratul Cristi Danileţ.

Concret, în strânsă conexiune cu prevederile Legii nr.370/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, se poate recurge la mediere în orice litigiu de natură civilă, în orice litigiu de natură comercială, în litigiile de familie, în litigiile care se referă la conflictele din domeniul protecţiei consumatorilor, în materia conflictelor de drepturi în domeniul litigiilor de muncă, iar în materie penală, numai în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că răspunderea penală este înlăturată prin retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor.

Adoptarea Legii medierii nu este tardivă în contextul reformei din sistemul juridic românesc, dar prevederile acestei legi trebuie să devină cât mai curând operaţionale în desfăşurarea actului de justiţie.

Avantajele instituţiei medierii pentru sistemul juridic românesc trebuie integrate în cadrul accesului la justiţie a justiţiabilului român, prin cristalizarea unei culturi, şi implicit a unei mentalităţi juridice care promovează alternativele coerente şi relevante de soluţionare a diferendelor, prin judecata în echitate. În felul acesta, actul de justiţie clasic din sistemul juridic românesc va fi îndeplinit cu celeritate, prin respectarea tuturor drepturilor procedurale cuvenite justiţiabilului român, care va avea, în sfârşit, parte de un proces echitabil într-un termen rezonabil, conform articolului 6 paragraful (1) al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.