Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Revizuirea Constituţiei, o necesitate şi o obligaţie politică. Va ajuta România să se dezvolte"

Procesul de revizuire a Constituţiei este un demers politic justificat din perspectiva angajamentului luat de USL în campaniile electorale din 2012. Votul românilor în favoarea Uniunii Social-Liberale înseamnă, pe de o parte, o dovadă de încredere pentru actuala majoritate parlamentară de a duce la îndeplinire acest obiectiv, pe de altă parte, este o obligaţie de ordin politic pe care trebuie să o respectăm. Aşa cum se vede clar din această argumentaţie, modificarea Legii fundamentale nu este un moft al actualei puteri, ci rezultatul voinţei directe a electoratului. Deci demersul de revizuire este nu numai legitim, ci şi absolut necesar.

Uniunea Social-Liberală şi-a luat angajamentul de a revizui Constituţia din cauze juste: fie pentru a înlătura deficienţele existente până acum, fie pentru a crea cadrul unei dezvoltări mai eficiente a României. Dacă ne gândim la proiectul revizuire al Guvernului Boc, validat apoi de Preşedintele Băsescu, vom vedea că argumentaţiile de atunci se pliază foarte bine pe realităţile actuale. Cred că merită punctate cele trei îmbunătăţiri majore pe care le poate aduce viioarea Lege fundamentală.

1. Se va face o foarte clară separaţie între puterile statului. Nu ne vom mai trezi în ipostaza de a avea blocajele instituţionale ale ultimilor ani. Când fiecare instituţie din statul român va avea propriile atribuţii, clar trasate şi delimitate, nu va mai trebui să apelăm la Curtea Constituţională ca arbitru al unor dispute de ordin politic. Ultimii 8 ani, de când Traian Băsescu este preşedintele României, au adus după sine nenumărate scandaluri politice şi au arătat faptul că actuala Constituţie este în multe porţiuni foarte neclară. USL îşi doreşte o Lege fundamentală mai simplă, care să elimine sau măcar să limiteze drastic posibilele dispute disruptive din viitor.
2. Noua Constituţie creează cadrul ducerii la îndeplinire a reorganizării administrativ-teritoriale. Angajamentul luat de toate forţele politice de la Bucureşti este acela de a moderniza şi simplifica administraţia din România prin proiectul regionalizării. Or, acesta nu ar fi fost posibil fără o modificare a Constituţiei ţării. Dacă ne gândim la faptul că şi în 2003 revizuirea de atunci a avut ca finalitate crearea unui cadru care să ne permită accesul în Uniunea Europeană, avem, prin comparaţie, un motiv la fel de important pentru care viitoarea Constituţie va reprezenta un foarte mare plus pentru dezvoltarea României. Reorganizarea administrativ-teritorială creează premisele unei debirocratizări şi descentralizări reale, dar şi cadrul unei mult mai bune absorbţii a fondurilor europene.
3. Constituţia României va asuma un set de principii şi valori noi împărtăşite de societate. Dacă, în 1991 şi 2003, cei care s-au ocupat de revizuire s-au concentrat mai mult pe elementele de ordin politic şi practic, cred că la mai bine de 20 de ani de la Revoluţie trebuie să facem eforturi să introducem în Legea fundamentală o serie de principii şi valori care sunt specifice societăţii româneşti actuale - de la recunoaşterea valorilor democraţiei, a valorilor europene sau a principiilor statului de drept de o manieră mult mai accentuată până la asumarea valorilor creştine ale acestei societăţi.

Dintr-o asemenea perspectivă a nevoii de revizuire a Constituţiei, încercarea preşedintelui Traian Băsescu de a bloca acest demers legitim şi benefic pentru România arată preocuparea acestuia de a se concentra mai mult pe politică decât pe crearea unui cadru favorabil dezvoltării României. În loc să susţină, cu propria legitimitate, un proiect de asemenea importanţă, şeful statului înţelege să genereze un nou blocaj. Din punctul meu de vedere, se oferă un argument în plus pentru care e nevoie mai mult ca niciodată de această nouă Constituţie - pentru ca astfel de situaţii să nu se mai întâmple.

Referirile la referendumul validat din 22 noiembrie 2009 sunt acte de comunicare populiste. Pe de o parte, pentru că nu există legătură între modificarea Constituţiei şi acel referendum - reducerea numărului de parlamentari se face printr-o lege organică, nu prin Constituţie. Pe de altă parte, pentru că dă măsura inconsecvenţelor şefului statului - susţine nevoia reorganizării administrativ-teritoriale, dar nu vrea să existe o Cameră a Parlamentului care să se ocupe de legislaţia specifică (aşa cum există în absolut toate statele cu regiuni). Pe cale de consecinţă, intenţia de a convoca un nou referendum pe exact aceleaşi două teme reprezintă un act profund antidemocratic şi cu caracter politicianist, cu finalitate îndoielnică.