Parliamentary debates

Domnul Angel Tîlvăr:

"Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene - potenţialul Parlamentului în valorificarea rezultatelor obţinute, astfel încât ţara noastră să-şi promoveze mai bine interesele şi să-şi consolideze poziţia în Uniunea Europeană"

Au trecut mai mult de două luni de la încheierea Preşedinţiei române la Consiliul UE şi predarea mandatului către Finlanda, prilej pentru noi toţi, cei implicaţi, de a valorifica acest prim mandat la conducerea Consiliul UE.

Ce a însemnat Preşedinţia română?

Mandatul românesc a fost unul atipic, scurtat de perioada de campanie electorală şi de alegerile europene, încărcat de dispute politice interne, cu potenţial de deteriorare a imaginii externe.

În pofida tuturor acestora, a aşteptărilor pesimiste şi a criticilor frecvente, printr-un efort unitar al instituţiilor române implicate, ţara noastră a trecut testul de maturitate faţă de proiectul european.

Pe parcursul celor şase luni ale Preşedinţiei României la Consiliul UE, au fost obţinute rezultate semnificative în domenii precum: piaţa internă, dimensiunea socială, piaţa unică digitală, transporturi, energie, protecţia mediului, securitatea internă a Uniunii, Uniunea Bancară şi Uniunea Pieţelor de Capital.

Au fost depuse eforturi pentru avansarea negocierilor asupra viitorului Buget Multianual post-2020, materializate inclusiv într-un document de negociere revizuit, care permite Preşedinţiei finlandeze să continue negocierile în vederea obţinerii unui acord.

O importantă realizare în privinţa politicii migraţiei a fost finalizarea negocierilor pentru noul regulament al Poliţiei de Frontieră şi Gărzii de Coastă Europene - EBCG/FRONTEX.

În ceea ce priveşte componenta de extindere, pe agenda Preşedinţiei române a fost menţinută ca subiect de interes extinderea Uniunii cu Balcanii de Vest.

În date sistematizate, cele 6 luni în care România s-a aflat la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, din ianuarie până în iunie 2019, prezintă un bilanţ consistent: peste 2.000 de reuniuni ale grupurilor de lucru prezidate de partea română, 58 de consilii ministeriale şi 59 de reuniuni ale ambasadorilor, peste 120 de evenimente tematice şi, cel mai important, 90 de dosare legislative încheiate în mai puţin de 100 de zile, în condiţiile în care media este de 50 de dosare pe preşedinţie rotativă.

Din perspectivă parlamentară, exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, simultan cu alegerile parlamentare, a reprezentat o provocare. România a avut o sarcină delicată, aceea de a asigura cadrul de dezbatere a viitorului politicilor europene, prin mecanismele de cooperare interparlamentară ale Uniunii, în paralel cu contribuţia la consolidarea procesului electoral european, prin mesaje în favoarea instituţiilor europene.

Parlamentul României, atât ca actor diplomatic, cât şi ca organizator a numeroase evenimente, a jucat un rol important, susţinând interesele Uniunii, alături de partenerii din celelalte foruri parlamentare.

Au fost organizate 8 conferinţe, care s-au bucurat de interes şi care au oferit prilejul de a aprofunda teme precum: viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, importanţa strategică a Mării Negre pe agenda UE, Parteneriatul Estic, angajamentul UE faţă de Balcanii de Vest, Strategia UE pentru regiunea Dunării, SUERD, spaţiul comun european al educaţiei, noile tehnologii şi inovarea, Brexit.

Considerând că acţiunile organizate pe dimensiunea parlamentară a Preşedinţiei României la Consiliul UE au contribuit la întărirea şi sprijinirea celor stabilite la nivel executiv, reuniunile interparlamentare au constituit un mare câştig de experienţă democratică, de informare reciprocă şi de cooperare în cadrul efortului nostru comun de susţinere a valorilor şi principiilor care au garantat fundamentul durabil al construcţiei europene şi de a spune executivului ce aşteaptă cetăţenii de la noi.

Ce urmează şi cum pot fi valorificate rezultatele?

Preşedinţia reprezintă pentru orice stat membru care se află la conducerea Consiliului UE pentru şase luni, un bagaj suplimentar de expertiză, de vizibilitate pe toate palierele, mai cu seamă pe cel diplomatic.

Această experienţă acumulată pe perioada Preşedinţiei române, în ceea ce priveşte mecanismele UE, practicile din bucătăria mai puţin vizibilă a mecanismelor de la Bruxelles, poate fi folosită pentru întărirea capacităţii administrative a instituţiilor de la Bucureşti. De asemenea, România ar trebui să folosească acest moment şi să promoveze români în instituţiile europene, aşa cum fac toate statele membre, mai ales în contextul actual, al unei noi Comisii Europene.

România trebuie să facă parte, în continuare, din rândul ţărilor membre ale UE, care vor o Uniune Europeană mai puternică şi mai integrată. Trebuie să fructificăm cât mai bine acest moment, să ne promovăm mai mult interesele în domeniul afacerilor europene.

După încheierea Preşedinţiei, România continuă să aibă un cuvânt de spus articulat şi accentuat, un rol mai activ la Bruxelles. Suntem parte din Trio-ul Preşedinţiilor, alături de Finlanda şi Croaţia, cu obiective comune, agreate de cele trei Preşedinţii pentru perioada ianuarie 2019-iunie 2020: menţinerea unităţii europene şi consolidarea proiectului european, esenţiale în contextul Brexit şi al noului Parlament European; respectarea priorităţilor politice agreate la nivel european; o comunicare eficientă privind viitorul Europei.

În opinia mea, este momentul unui demers comun de reflecţie post-Preşedinţie, care să ajute la trasarea liniilor de viitor ale tuturor formelor de diplomaţie românească, mai curajoase, dar realiste.

Este important ca pe plan extern, îndeosebi în domeniul afacerilor europene, România să aibă o agendă strategică mai ambiţioasă, atât în formate consacrate, cât şi prin noi iniţiative de cooperare.

Trebuie implicat mai mult Parlamentul, în promovarea şi dezvoltarea concretă a formatelor de cooperare regională. Rolul Parlamentului în cooperarea din cadrul Parteneriatului estic, în special din zona Mării Negre, este fundamental, România promovând idei şi proiecte cu relevanţă pentru viitorul european.

În mod particular, diplomaţia parlamentară are un rol important în promovarea relaţiilor externe cu ţările din vecinătatea UE, Balcanii de vest şi vecinătatea răsăriteană, dar şi cu vecinătatea sudică. În zona Orientului Mijlociu şi a Nordului Africii, avem o tradiţie diplomatică parlamentară îndelungată.

Cred cu tărie că Parlamentul României ar putea sprijini mai mult, prin diplomaţia parlamentară, politica externă a României, aducând mai multă consistenţă.

Din perspectiva Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor, comisie pe care o conduc, pot spune că am avut întotdeauna o cooperare excelentă cu Ministerul Afacerilor Externe, ai cărui reprezentanţi au răspuns invitaţiilor noastre de a participa la şedinţele comisiei şi a dialoga cu noi pentru eficientizarea acţiunilor agendei de politică externă.

Voi continua să pledez şi să acţionez pentru completarea dialogului deschis şi constructiv, care să servească obiectivului nostru comun, de creştere a rolului României în consolidarea proiectului european.