Parliamentary debates

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Aderarea României la spaţiul Schengen este şi responsabilitatea noastră, a parlamentarilor români"

Anii ’80 ai secolului trecut au fost marcaţi de conceptul libertăţii de mişcare.

În 1984, la frontiera "Goldene Brenn", cancelarul Helmut Kohl şi preşedintele François Mitterand luau decizia eliminării controalelor la graniţa Germaniei cu Franţa. Era primul pas către o comunitate europeană caracterizată de graniţe libere.

În 1985, în dreptul localităţii de frontieră Schengen din Luxemburg, Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos încheiau prima fază a unui acord, urmat, în 1990, de Convenţia de Implementare a Acordului Schengen, care trecea în istorie controalele la frontierele interne ale statelor semnatare ale Acordului, stabilindu-se, totodată, reguli privitoare la vize, procesul de migraţie, de azil, de cooperare poliţienească, judiciară şi vamală.

Odată cu Protocolul ataşat Tratatului de la Amsterdam din 1997, intrat în vigoare în 1999, acquis-ul Schengen este încorporat în cadrul legislaţiei şi instituţiilor Uniunii Europene, debutând, în acest fel, o nouă etapă în dezvoltarea Uniunii şi a principiilor sale.

Pe data de 7 martie a.c., urmează analizarea, în cadrul reuniunii Consiliului JAI, a deciziei privitoare la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen!

Este un pas extrem de important pentru statul român şi pentru cetăţenii săi şi un semn al legitimităţii României în spaţiul european, ca stat care respectă principiile şi valorile promovate de către Uniune.

Săptămâna trecută, preşedintele Senatului Olandei, domnul Fred de Graaf, a avut o întrevedere cu preşedintele Senatului României, domnul Crin Antonescu.

Se ştie faptul că Olanda a blocat, în ultimul an, deciziile Consiliului JAI asupra intrării României în Schengen. În acest sens, respectiva vizită, cât şi mesajul adresat de către preşedintele Fred de Graaf au o deosebită însemnătate nu numai pentru relaţiile, de orice gen, ale ţării noastre cu Olanda, cât şi asupra posibilităţii de aderare la spaţiul Schengen.

"I-am spus şi colegului meu că, uneori, o relaţie bună între parlamente înseamnă şi punerea de presiune pe guverne pentru a obţine rezultatele pe care ni le dorim şi unii şi ceilalţi. (...) Cred că este foarte important să experimentăm şi astfel relaţiile între ţări şi parlamentele din UE, pentru că toţi citim rapoarte scrise foarte mari, dar cel mai bun mod de a cunoaşte prietenii este să îi întâlneşti, să vorbeşti cu ei şi să fii foarte onest cu privire la tot ce ne uneşte, dar ne şi desparte", a declarat preşedintele Senatului olandez.

Consider că este absolut necesar să venim cu toţii, parlamentarii români, în întâmpinarea acestei declaraţii.

De la preluarea mandatului meu de deputat, am subliniat de nenumărate ori importanţa implicării noastre cât mai vizibile şi mai puternice şi pe plan extern, printr-o activitate cât mai susţinută, atât cu grupurile parlamentare din parlamentele statelor europene, cât şi cu europarlamentarii noştri din Legislativul european.

Pe această cale, vă adresez dumneavoastră, stimaţi colegi, invitaţia de a ajunge la un consens asupra aspectelor esenţiale ce privesc România nu numai în cadrul Uniunii Europene, cât şi pe plan mondial.

Avem nevoie să fim recunoscuţi drept un stat stabil, care să poată să confere încredere partenerilor săi internaţionali şi care să îşi rezolve definitiv problema deficitului de imagine din cauza căruia, deseori, cetăţenii noştri cad victimă în alte ţări, şi de acest lucru suntem şi noi, reprezentanţii forului legislativ român, pe deplin responsabili.

Vă invit, pe această cale, stimaţi colegi, să ne unim eforturile în rezolvarea problemei aderării la spaţiul Schengen a României şi, indiferent de grupul parlamentar din care facem parte sau comisia în care activăm, să creăm un Grup de iniţiativă parlamentară pentru refacerea şi promovarea imaginii României în lume.

Vă mulţumesc şi ataşez acestei declaraţii politice scrisoarea deschisă pe care am adresat-o săptămâna trecută europarlamentarilor români cu privire la imaginea şi statutul cetăţenilor români în Marea Britanie, scrisoare la care vă invit sa vă alăturaţi.

"Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor europarlamentari,

În această săptămână, Marea Britanie, prin ministrul muncii, a anunţat că este hotărâtă să înăsprească termenii de abordare a ajutoarelor pentru imigranţi.

Conform declaraţiilor oficialului britanic, Ian Duncan Smith, şi olandezii şi scandinavii ar susţine restricţiile şi măsurile de înăsprire pentru cei care ar imigra în aceste ţări doar pentru a beneficia de ajutoarele sociale oferite.

Doamnelor şi domnilor europarlamentari români, în condiţiile în care, aşa cum bine ştiţi, imaginea ţării noastre, cât şi statutul cetăţenilor români în alte state sunt esenţiale, presa britanică a lansat o campanie tot mai susţinută împotriva românilor, iar statul britanic pregăteşte legi din ce în ce mai dure, din cauza supoziţiei că vor trebui să facă faţă unui asalt de imigranţi români după data de 1 ianuarie 2014, vă îndemn să luaţi atitudine în privinţa celor mai-sus semnalate şi să sancţionaţi aceste măsuri în Parlamentul European, pentru a îmbunătăţi imaginea României şi statutul cetăţenilor români prezenţi în Marea Britanie."