Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Roşia Montană - dezbateri aprinse, decizii greu de luat"

Membrii Partidului Naţional Liberal, filiala Constanţa, consideră că proiectul de lege referitor la exploatarea minieră de la Roşia Montană trebuie să facă obiectul unei analize serioase şi aplicate la nivelul Parlamentului. Orice decizie adoptată rapid, fără a se studia în prealabil efectele acesteia pe termen îndelungat, ar aduce cu sine efecte dezastruoase atât pentru economia statului, cât şi pentru mediu. În aceste condiţii, susţinem înfiinţarea unei comisii parlamentare speciale pe tema proiectului Roşia Montană, deschisă tuturor celor interesaţi.

PNL Constanţa este de părere că deciziile importante adoptate sub presiunea străzii, fără o bază temeinică şi fără prezenţa obligatorie a tuturor părţilor implicate, ar însemna un eşec categoric pentru România. Propunem ca exploatarea auriferă să fie momentan amânată, pentru ca atât mediul, cât şi locuitorii zonei respective să nu fie afectaţi din cauza unui proiect ce s-a dovedit actualmente eronat.

Guvernul USL nu a adoptat pur şi simplu proiectul Roşia Montană realizat în 2011, ci a renegociat condiţiile în care s-ar putea face exploatările miniere, punând accentul pe trei aspecte esenţiale: investiţii suplimentare în mediu, mărirea participaţiei statului până la 25% şi creşterea redevenţelor. Guvernul a realizat partea de negociere tehnică, asumându-şi apoi responsabilitatea de trimite proiectul de lege în Parlament pentru dezbatere. În caz contrar, statul român riscă fie acţionat în judecată de companiile implicate şi să plătească despăgubiri estimate la 2 miliarde de dolari.

Proiectul presupune ca 4 masive muntoase să dispară pentru a se putea face exploatarea. Problema cea mare o reprezintă inversiunea antropică de relief creată, care va duce la modificarea tuturor procesele morfogenetice locale. Mai pe larg, se creează aici fondul propice pentru inundaţii, eroziuni, alunecări masive de teren. Or, acestea reprezintă un pericol real pentru zonele învecinate şi pentru siguranţa barajului construit pentru lacul de decantare.

Se cunoaşte faptul că acest proiect presupune folosirea a peste 200.000 tone de cianură şi alte aproximativ 1.000.000 tone de alte materiale chimice şi crearea unui lac de decantare de 600 ha pe Valea Cornei, în locul actualului sat. Menţionăm şi că 27 de rezervaţii naturale vor fi afectate la nivel de specii şi vor fi supuse poluării, pentru că acidul cianhidric nu rămâne doar deasupra lacului, ci va fi transportat, pe distanţe variabile, de vânt (Detunata Flocoasa, Detunata Goală, Muntele Vulcan, cheile Văii Morilor, Feneşului, Uibăreştilor, Galdei, Între Galde, Tecşeşti, Albacului, Mândruţului, Râmeţului, Pravului, Piatra Bălţii, Geogelului, Ordâncuşei, Ribiţei, Lacul Iezerul Ighiel, Piatra Ceţii, Dealul cu Melci, Cascada Pişoaia, Calcarele de la Ampoiţa, Vânătarele Ponorului, Peştera Huda lui Papară, Scăriţa, Belioara, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Poiana cu narcise din Tecşeşti). În plus, ceea ce îngrijorează la noua lege specială pentru Roşia Montană, este faptul că limitele exploatării RMGC nu sunt clar fixate, ba, mai mult, noua lege permite ca acestea să fie modificate la cererea RMGC.

Trecând peste efectele pe termen scurt descrise mai sus, trebuie evidenţiate şi riscurile pe termen lung ale acestui proiect. În cazul în care barajul va ceda sau lacul se va deversa din orice motiv, viaţa tuturor locuitorilor Abrudului este condamnată, iar oraşul Câmpeni ar dispărea, aproximativ 7.000 oameni fiind relocaţi în aceste condiţii.

Există şi o problemă de la nivelul costurilor de ecologizare, subestimate la 135 milioane de euro. De asemenea, apare riscul real ca ecologizarea să nu mai poate fi realizată. Mai mult, statul riscă să asigure din bugetul de stat miliarde de euro pentru ecologizare sau pentru plata despăgubirilor către statele învecinate în cazul în care are loc un accident.

Se cunoaşte faptul că Roşia Montană îndeplineşte toate criteriile pentru a fi declarată sit UNESCO. Includerea pe lista UNESCO este susţinută de ICOMOS (International Council on Monuments and Sites), Academia Română şi cele mai mari universităţi din ţară, dar blocată repetat de către autorităţile locale.

Problemele economice din Roşia Montană şi scăderea nivelului de trai au drept cauză directă faptul că majoritatea populaţiei nu are un loc de muncă. Acest fapt nu reprezintă o noutate în mediul montan, însă apare şi o cauză excepţională. O piedică în calea dezvoltării localităţii a fost faptul că autorităţile locale nu au accesat niciun fel de fonduri pentru proiecte sociale sau de infrastructură. Mineritul în această zonă va distruge Roşia Montană, pentru că locurile de muncă reale sunt de fapt mult mai puţine decât cele promise iniţial. Ultima cifră declarată de RMGC este de aproximativ 600 de locuri de muncă. În plus, acestea nu se adresează neapărat şomerilor roşieni. Studiile de impact din fostele zone miniere din întreaga lume arată acelaşi lucru: de cele mai multe ori la exploatările miniere nici nu se angajează şomeri, ci oameni calificaţi, care vin de la firmele mici locale, distrugând economia reală din zonă. Având în vedere aceste date, considerăm că nivelul de trai nu se va îmbunătăţi, dimpotrivă, el va scădea simţitor. Se va produce în timp depopularea zonei, datorată exproprierilor propuse în proiect. Va urma migrarea locuitorilor din apropierea Văii Corna, datorită stresului psihologic cauzat de prezenţa lacului de cianuri, şi cel mai probabil chiar a angajaţilor companiei miniere, odată ce exploatarea se va încheia.

La nivel de stat, exploatarea resurselor naturale creează instabilitate economică în mai toate ţările în curs de dezvoltare. Economiştii arată că exploatarea resurselor concurează practic direct cu economia reală.

În plus, banii aduşi la bugetul de stat de exploatarea resurselor nu pot genera bunăstare pentru cetăţenii de rând, şi nici aurul nu va merge la rezerve, BNR declarând deja că rezervele de aur ale României sunt suficiente.