Parliamentary debates

Domnul Cornel Itu:

"Centenarul Marii Uniri - bucurie şi mândrie naţională în inimile tuturor românilor"

Ne despart doar câteva zile până la marea sărbătoare a Centenarului Marii Uniri. Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina sublimă a istoriei româneşti, a unităţii şi identităţii noastre. Rezultat al aspiraţiilor tuturor românilor, de a trăi într-un singur stat, Marea Unire a fost rodul luptei poporului român pentru unitate, fiind un privilegiu şi o mare bucurie să trăim cu toţii împlinirea unui secol de la înfăptuirea acelui mare act istoric.

România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: Unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu Ţara-mamă. Un rol fundamental în înfăptuirea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, la 1 decembrie 1918, cu Regatul României, 1-a avut elita politică a românilor din aceste ţinuturi româneşti istorice. Între fruntaşii memorandişti unionişti, amintiţi drept "corifeii Marii Uniri", s-au aflat: Alexandru Vaida-Voevod, Ştefan Cicio Pop, Teodor Mihali, Iuliu Maniu, nume cu rezonanţă istorică pentru contribuţia la înfăptuirea idealului românesc. Aceştia, alături de alte nume memorabile - Vasile Goldiş, poetul Octavian Goga, episcopul ortodox Miron Cristea şi episcopul greco-catolic Iuliu Hossu - au împlinit idealul sfânt al Marii Unirii.

Astăzi, cu mândrie şi cu emoţie, amintesc numele marelui transilvănean Alexandru Vaida-Voevod, unul dintre cei mai dăruiţi politicieni ai perioadei interbelice, a cărui contribuţie, alături de a altor transilvăneni din zona pe care o reprezint în Parlament, adică cea a Dejului, a marcat destinul României. În acest an al Centenarului Marii Uniri, am sărbătorit, totodată, în 27 februarie, 146 de ani de la naşterea lui Alexandru Vaida-Voevod, unul dintre arhitecţii României moderne.

Să ne amintim cu toţii că omul politic pe care îl omagiez la acest moment aniversar, a citit, în Parlamentul din Budapesta, rezoluţia Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român, prin care s-a hotărât ca naţiunea română din Austro-Ungaria, "liberă de orice înrâurire străină", să-şi aleagă "aşezarea ei printre naţiunile libere", cuvinte care în acele timpuri cereau un mare curaj, cuvinte care te puteau costa viaţa.

Citirii documentului i-a urmat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, unde cei 1.228 de delegaţi aleşi ai românilor "din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească" au votat Rezoluţia Unirii. După acest eveniment istoric, Alexandru Vaida-Voevod devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat şi s-a numărat printre cei patru delegaţi ardeleni care au adus Regelui Ferdinand I Rezoluţia Unirii, pentru a fi ratificată.

În noua Românie, întregită, Alexandru Vaida-Voevod va juca un rol extrem de important, ocupând funcţii înalte în stat, inclusiv cea de prim-ministru, reformând principalele instituţii ale statului. După aproape un secol şi jumătate de la naşterea sa, Alexandru Vaida-Voevod rămâne un exemplu de demnitate, tărie de caracter şi patriotism pentru toţi românii!

Astăzi, avem o datorie la fel de importantă, deoarece suntem urmaşii apărători ai idealului de unitate şi de mândrie românească, bunăstarea, pacea, integritatea!

La mulţi ani, România, în anul Centenarului!

La mulţi ani, dragi români, de Ziua Naţională!