Parliamentary debates

Domnul Nicolae Giugea:

"Prognozele favorabile de creştere economică trebuie să se reflecte în locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite"

Personal, nu am cunoştinţă despre faptul ca Fondul Monetar Internaţional să emită vreodată, cel puţin pentru cazul particular al României, o prognoză de creştere economică mai mare decât cea evaluată de către instituţiile statului român. Această surpriză plăcută a venit în cursul săptămânii trecute, atunci când FMI ne-a anunţat că mizează pe o creştere de 6% a PIB-ului României în anul 2021, cu 1,7% mai mare decât cea pe care mizează Guvernul României.

Evident că la baza acestei evaluări au stat alocările record pentru investiţii publice, de peste 62 de miliarde de lei, cele mai mari din ultimele 3 decenii, precum şi angajamentele actualului executiv care pune în aplicare ample reforme asupra marilor sisteme publice: salarizarea în sectorul public, eliminarea inechităţilor şi sustenabilizarea sistemului public de pensii, digitalizarea şi debirocratizarea administraţiei, precum şi măsuri de sprijin pentru operatorii economici din ţară. Pornind de la aceste premise, chiar şi noi putem spera că în anul 2021 putem înregistra cea mai puternică relansare economică din UE, aşa cum s-a întâmplat şi în ultimele două trimestre din anul trecut. De asemenea, ştim cu toţii că dacă aceste angajamente nu vor fi realizate, atunci chiar şi prognoza de creştere economică a Guvernului, de 4,3%, poate să devină o ţintă greu de atins.

Pentru a recupera decalajele economice care ne despart de Uniunea Europeană, avem mare nevoie ca economia românească să crească mult mai repede şi mai sănătos decât economiile statelor occidentale. De asemenea, această creştere trebuie să se reflecte şi într-o reducere a decalajelor care s-au adâncit în interiorul ţării. Dacă Bucureştiul şi Ilfovul au un PIB peste media europeană, nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre Regiunea Oltenia, aflată în topul regiunilor sărace din spaţiul comunitar.

Multă vreme guvernele s-au lăudat cu viteze de creştere economică record, fără ca evoluţia favorabilă a PIB să se vadă în mod concret şi în buzunarele oamenilor sau în cât de îndestulată era masa celor care contribuie la creşterea PIB. Cred că nu există vreun român care să nu-şi dorească puternic ca prognoza FMI să se realizeze în România în acest an. Personal, îmi doresc ca această creştere să fie însoţită de o evoluţie favorabilă a locurilor de muncă din economie.

Criza sanitară provocată de COVID-19 ne-a adus acasă, în ţară, peste 1,3 milioane de români plecaţi în anii anteriori la muncă în străinătate. Aşadar, prin investiţii publice puternice şi prin susţinerea investiţiilor private am putea genera locuri de muncă la fel de atractive ca cele din străinătate şi am putea să ne păstrăm rudele în ţară. De asemenea, o creştere economică de calitate, care s-ar reflecta şi în creşterea salariilor şi a veniturilor din pensii, chiar şi cu începutul anului următor, ar da românilor cel mai clar semnal că economia se însănătoşeşte şi că o creştere economică trebuie să fie însoţită în permanenţă de creşterea standardului de viaţă al populaţiei.