Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Dumitru Chiriţă. Va urma domnul Costache Mircea.

Vă reamintesc că nu avem decât 10 minute peste programul normal. Deci, la 9 şi jumătate încheiem; concentrare şi vă mai reamintesc posibilitatea de depunere la secretariat a unor declaraţii.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului în legătură cu Proiectul Legii privind noul Cod al Muncii reprezintă cel mai important eveniment politic intern al anului 2002 şi garanţia că noua reglementare va reflecta întocmai înţelegerile pe care le-a avut Guvernul României, condus de domnul prim-ministru Adrian Năstase, cu reprezentanţii sindicatelor şi ai patronatelor.

Dezbaterile pe marginea proiectului Codului Muncii, înainte de a fi depus la Parlament, au fost intensificate în ultimii doi ani şi această muncă a fost încununată de succes prin finalizarea negocierilor, chiar în data de 1 decembrie 2002, Ziua Naţională a României.

Prin noul Cod al Muncii se promovează într-o manieră echilibrată interesele angajaţilor şi angajatorilor, lăsând posibilitatea autorităţilor publice să intervină pentru a sancţiona orice fel de abuz.

După 30 de ani de aplicare a vechiului Cod al Muncii, reglementarea adoptată de către fostul sistem politic existent până în decembrie ’89 şi aplicată şi în perioada celor 13 ani de tranziţie către o economie de piaţă funcţională, se impunea adoptarea unui nou Cod al Muncii. Această nouă reglementare în domeniul relaţiilor de muncă răspunde în egală măsură şi cerinţelor de armonizare a legislaţiei cu legislaţia Uniunii Europene.

În acelaşi timp, obligă Guvernul, Parlamentul şi partenerii sociali, sindicatele şi patronatele, pentru ca în perioada următoare să fie adoptate noi legi care privesc negocierea colectivă, conflictele de muncă, inspecţia muncii, legi speciale care vin să completeze noul Cod al Muncii.

O dată adoptat acest nou Cod al Muncii putem spune că România a renunţat definitiv la capitalismul de cazino promovat şi susţinut de către Partidul Democrat, partid neoliberal, autointitulat social-democrat, şi de către Partidul Naţional Liberal, în cadrul defunctei coaliţii care a guvernat România în perioada ‘96-2000.

Noua reglementare în domeniul relaţiilor de muncă oferă garanţia că în România modelul social-european va fi preluat cu succes, permiţând o dezvoltare economico-socială care să consolideze creşterea nivelului de trai.

Totodată, modul în care a fost elaborat noul Cod al Muncii reprezintă dovada că parteneriatul strategic existent între PSD şi CNSRL Frăţia este calea prin care pot fi promovate interesele salariaţilor din România.

Prin noul Cod al Muncii se reglementează prevederile referitoare la încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă, oferind garanţii salariaţilor impotriva oricăror forme de abuz din partea angajatorilor.

Totodată, se stabileşte că în România angajarea salariaţilor se poate face numai pe bază de contract individual de muncă, de regulă încheiat pe durată nedeterminată şi, prin excepţii expres prevăzute de lege, pe durată determinată.

Un element de noutate absolută îl constituie capitolul referitor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale în caz de insolvabilitate a patronului.

Noul Cod al Muncii vine, de asemenea, să rezolve o serie de probleme care ţin de negocierea colectivă şi individuală, precum şi de desfăşurarea conflictelor de muncă, obligând astfel Parlamentul să revizuiască legile speciale în noul context.

În noul Cod al Muncii se regăseşte un capitol distinct referitor la norma de muncă, element de bază în stabilirea numărului de personal în funcţie de realitatea concretă din fiecare unitate, în deplin acord între organizaţiile sindicale şi angajatori.

O altă noutate pentru relaţiile de muncă din România o reprezintă capitolul referitor la protecţia salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia.

Prin aceste reglementări, salariaţii beneficiază de protecţia drepturilor lor prevăzute în contractele colective de muncă aplicabile, contractele individuale de muncă şi legislaţie.

Prin noul Cod al Muncii răspunderea disciplinară, răspunderea patrimonială, răspunderea contravenţională au fost reglementate plecând de la realitatea existentă în România şi instituie măsuri sancţionatorii pentru cei ce eludează legislaţia muncii prin folosirea muncii la negru, încadrarea în muncă a minorilor, împiedicarea sau obligarea salariaţilor să participe la grevă.

În ceea ce priveşte capitolul jurisdicţia muncii şi regulile de procedură privind soluţionarea conflictelor de muncă, se deschide calea ca în România să apară tribunalele muncii.

În încheiere, vreau să salut încă o dată faptul că Guvernul condus de primul-ministru Adrian Năstase a ales calea asumării răspunderii guvernamentale pentru promovarea noului Cod al Muncii, oferind o garanţie partenerilor sociali, că angajamentele asumate sunt şi respectate.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.