Parliamentary debates

Doamna Amalia Bălăşoiu:

"Alegeri - 2004"

Tânăra noastră democraţie şi-a intrat în drepturi şi acţionează. Poate că reprezintă unul dintre cele mai de seamă drepturi înregistrate după anul 1989. Măcar o dată la 4 ani, poporul are posibilitatea să-şi spună cuvântul alegând sau trimiţându-şi reprezentanţii în forurile legislative, iar în unele cazuri şi executive.

Dacă electoratul nostru, după o lungă perioadă de dictatură a reuşit să-şi exercite acest drept, nu întotdeauna până acum a dovedit şi inspiraţia necesară pentru că nu puţine au fost cazurile în care aleşii nu şi-au onorat angajamentele luate cu prilejul diferitelor campanii electorale în care a făcut promisiuni fără acoperire.

Totuşi se constată şi un lucru bun cu repercusiuni pozitive pentru viitor. Este vorba de alternanţa la putere, la guvernare, la luarea deciziilor. Îndeobşte forţele politice aflate la putere pe parcursul unui mandat se erodează şi electoratul sancţionează fenomenul cu promptitudine, ceea ce în cazul nostru s-a dovedit cu prisosinţă. Experienţa electorală de până acum a dovedit-o. În România, din multitudinea de partide politice, până la urmă, s-au conturat două forţe concludente: social-democraţia reprezentată de Partidul Social Democrat şi opoziţia - urmaşa în bună măsură a Convenţiei şi liberalismului.

În 1992 - 1996 a guvernat social-democraţia ale cărei efecte s-au dovedit benefice, dar s-au făcut şi unele greşeli inerente exercitării oricărui act de conducere fie că a fost vorba de puterea locală, fie centrală. Electoratul în 1996 a sancţionat nerealizările perioadei anterioare aducând Convenţia la putere atât în cazul alegerilor locale, cât şi legislative şi prezidenţiale.

Dar această experienţă a perioadei 1996 - 2000 avea să ne coste, concretizându-se nu numai în stagnare, dar şi într-o cădere cu totul nedorită.

Fenomenul a dus cu prilejul alegerilor din anul 2000 la scoaterea în afara Parlamentului a principalei forţe politice, a Convenţiei - PNŢCD.

Deşi când prezentăm aceste rânduri, informaţiile referitoare la recentele alegeri locale nu sunt complete, constatăm o situaţie oarecum imprevizibilă cu tendinţa de sancţionare a P.S.D de care totuşi se leagă anumite realizări care cel puţin în plan extern (înlăturarea vizelor, primirea României în NATO, înregistrarea unor paşi semnificativi pe linia aderării la U.E.) nu pot fi contestate. Aceste realizări, într-o anumită măsură se leagă şi de numele candidatului P.S.D la primăria Capitalei.

Ar fi fost de aşteptat o analogie între realizările externe şi transpunerea unei părţi a acestora şi în planul intern administrativ în ce priveşte Capitala. N-a fost să fie. Totuşi, demonstraţia a acţionat. Poporul dacă a greşit îşi va suporta gestul politic. Mircea Geoană, pare-se că n-a fost receptat - aşa cum sublinia un bine cunoscut ziarist - ca un reprezentant "pur sânge" al partidului aflat la putere. Dacă ne menţinem în zona de analiză a Capitalei ar mai fi de subliniat faptul că au existat primari de sector cu realizări evidente pe parcursul mandatului, creditaţi cu reuşita din primul tur, dar între realizările lor evidente, palpabile şi promisiunile de viitor, electoratul optând pentru această a doua categorie. S-ar putea să regrete, dar deocamdată aceasta este situaţia.

Cât priveşte prezenţa redusă la vot - circa 38% pe ţară şi 28% pe Capitală - duminică 6 iunie, orele 17,00, acest lucru îşi are semnificaţia lui în ce priveşte interesul faţă de politică al populaţiei. Absenteismul este şi el democratic, în condiţiile în care s-a renunţat la validarea scrutinului doar prin prezenţa a 50% din alegătorii la urne. Dacă prezenţa la vot ar fi fost de 70-80%, poate rezultatele ar fi fost cu totul altele.

Până când democraţia va fi însuşită de marea majoritate a electoratului va trebui să ne mulţumim cu rudimente ale acesteia, iar oamenii vor suporta consecinţele propriilor decizii.

Un alt lucru rezultat din alegerile actuale a mai fost acela că estimările de la închiderea urnelor au dovedit o mare apropiere de realitate, cu toate că nici acestea din urmă nu sunt încă definitive. O altă concluzie care se desprinde este aceea că la alegerile din toamnă se previzionează o competiţie dură, cea ce dintr-un anumit punct de vedere, fenomenul este benefic. Astfel, forţele politice aflate la putere, pentru a se menţine, vor trebui să facă totul în intervalul de timp care a mai rămas, în interesul oamenilor, al populaţiei de care depinde prin vot situaţia lor. Să sperăm că democraţia va înregistra noi succese şi pe această linie şi va fi receptată corespunzător.