Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2014
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.115/2014
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2014 |
Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.60 | Florin Gheorghe - declaraţie politică: - "25 de ani de la căderea celui mai important zid"; | ![]() |
||
|
"25 de ani de la căderea celui mai important zid" "De la Stettin, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât de-a curmezişul continentului" avea să spună într-un discurs istoric Winston Churchill imediat după încheierea Războiului, fără să anticipeze dramele sociale care se vor produce în statele care au nimerit în partea dinspre Răsărit a Cortinei. Vreme de aproape jumătate de secol drepturile fundamentale ale omului au fost nesocotite în această parte a Europei, prin dezumanizarea şi desconsiderarea fiinţei umane. Eşecul unui astfel de sistem a fost alimentat de către cei care nu au încetat nicio clipă să creadă în valorile democraţiei, ale libertăţii şi în respectarea drepturilor omului. Graţie acelor iubitori de libertate, mulţi dintre ei trecuţi în nefiinţă, în 9 noiembrie 1989 avea să creeze cea mai importantă fisură în cel mai nedrept zid ridicat vreodată de oameni, între oameni. Este vorba evident de Zidul Berlinului, zid care aproape trei decenii a separat nu doar Berlinul, nu doar familii de germani, ci a spart pe jumătate un întreg continent. La un sfert de secol de la căderea Zidului Berlinului, continentul european s-a schimbat în mod fundamental. Când spun acestea nu mă refer doar la reunificarea germană, ci la reunificarea întregului continent, la reunificarea întregii familii europene. Cine şi-ar fi imaginat în anii 80 că peste doar trei decenii Europa va însemna în cea mai mare parte Uniunea Europeană şi că aceasta va cuprinde nu doar nouă sau doisprezece membri, ci douăzeci şi opt de state, douăzeci şi opt de democraţii, douăzeci şi opt de economii care se luptă pentru prosperitatea propriilor cetăţeni. Avem datoria ca în fiecare an, în fiecare toamnă şi în fiecare început de decembrie să cinstim memoria acestor evenimente şi memoria celor care au luptat pentru ca ele să fie posibile. Dacă pentru Germania şi pentru întreaga Europă noiembrie 1989 are semnificaţia reunificării unui nou continent sub nobilele valori ale democraţiei, pentru noi, românii, decembrie 1989 are o semnificaţie şi mai puternică. Decembrie 1989 înseamnă pentru români şi România un decembrie sângeros în care democraţia nu a fost câştigată atât de uşor ca în statele vecine, ci s-a plătit un preţ mult prea mare - sângele tinerilor ieşiţi în stradă care au cerut "acum ori niciodată" libertatea. Decembrie 1989 a însemnat pentru România un nou început, cu deosebite dificultăţi, tocmai din cauza cicatricelor lăsate de regimul totalitar al lui Nicolae Ceauşescu. Cu toate acestea, românii şi România au reuşit ca în cei douăzeci şi cinci de ani care s-au scurs de la Revoluţie să se integreze în cea mai puternică alianţă de securitate, NATO, să se integreze într-un spaţiu al prosperităţii, Uniunea Europeană, şi să devină pilon de stabilitate în zona Mării Negre şi "exportator" de valori şi principii democratice în regiune. Pentru aceste motive, avem datoria ca în fiecare an să le mulţumim martirilor, celor care au suferit sau au murit pentru ca noi să ne bucurăm astăzi de libertate. Avem datoria de a transmite aceste sentimente şi copiilor noştri, pentru ca niciodată în viitor să nu mai existe tendinţe pentru îngrădirea drepturilor şi libertăţilor omului. Vă mulţumim martiri! Vă mulţumim eroi ai luptei împotriva totalitarismului! Dacă v-aţi putea uita în ochii copiilor noştri, aţi şti că jertfa voastră a meritat! |



