Parliamentary debates

Domnul Nicolae Giugea:

"Autorităţile din România ar trebui să înveţe şi să înţeleagă din drama imensă care încearcă poporul turc!"

Apreciez faptul că România a fost printre primele state din Europa care a trimis în Turcia echipe de salvatori pentru a salva vieţi şi pentru a sprijini poporul turc să treacă peste această tragedie enormă. Chiar dacă noi privim de la televizor imaginile dezastrului, cred că ne-am pus cu toţii mai multe întrebări: De ce s-au prăbuşit aşa uşor construcţii care păreau noi, moderne şi solide? Care ar fi dimensiunea dezastrului, dacă un eveniment ca cel din martie 1977 s-ar repeta în România? Ce putem face să ne protejăm familia de la un asemenea dezastru?

Vreau să cred că autorităţile publice din România nu vor trece peste tragedia din Turcia la fel de uşor ca în alte situaţii, suspinând şi crezând că "la noi nu se poate întâmpla aşa ceva"!

România are zeci de mii de clădiri istorice şi sute de mii de locuinţe, unele dintre ele şi cu o vechime mai mare de 100 de ani, care nu au nevoie de un seism atât de puternic ca cel din Turcia pentru a declanşa o dramă.

Poate că unele clădiri mai vechi arată bine din stradă, fiindcă au mai beneficiat de mici lucrări de reabilitare a faţadelor sau de cosmetizări cu polistiren a stării înaintate de degradare. Asta nu înseamnă că structura lor de rezistenţă este una sigură. În unele funcţionează şcoli, în altele spitale sau instituţii publice. Alte clădiri se văd de la distanţă că sunt pericole publice, pentru că, prin crăpături, se poate vedea amploarea degradării şi riscul de prăbuşire.

Aş mai adăuga faptul că nici toate clădirile noi nu ne inspiră cea mai mare încredere, în condiţiile în care Inspectoratul de Stat în Construcţii mai închide câte un ochi la constatări de neconformitate, iar creşterile mari de preţuri ale materialelor de construcţii i-a îndemnat pe unii constructori să mai taie din "reţetele" tehnice care ţin de structura de rezistenţă a clădirilor.

"Paza bună trece primejdia rea", iar măsurile de siguranţă care ar trebui implementate, în cel mai scurt timp, şi la nivel local, dar şi la nivel guvernamental, ne vor aduce linişte, mai multă siguranţă şi linişte în viaţa de zi cu zi şi ar minimiza riscurile în cazul producerii unui seism. Modul în care a fost tratată această problemă până acum nu mai poate fi tolerat.

În municipiul Craiova numeri pe degetele de la mâini clădirile supuse expertizelor tehnice. În alte oraşe, numărul de clădiri neconsolidate sunt cu sutele sau chiar cu miile, iar investiţii publice nu s-au făcut de decenii. Există, ce-i drept, şi excepţii şi toate sunt administraţii publice liberale. Că vorbim despre Oradea sau Cluj-Napoca, despre Suceava sau Arad, despre Alba Iulia sau Blaj, putem să spunem că acolo unde au fost sau sunt primari ai PNL se vede cu ochiul liber.

Aşadar, şi în România se poate, însă se face încă mult prea puţin.