Parliamentary debates

Domnul Vasilică Toma:

"Ziua mondială fără tutun"

În România, copiii fumează curent în procent mult mai mare comparativ cu alte ţări europene, situând ţara noastră pe locul 4, respectiv locul 7 în topul adolescenţilor de 13 ani, respectiv 15 ani, care fumează săptămânal.

În România, 34% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani, adică 223.200 de copii, afirmă că au fumat cel puţin o dată în viaţă, iar la 15-16 ani deja mai mult de jumătate, 51,7%, încercaseră un produs din tutun. Trebuie remarcat însă şi faptul că 15%, respectiv 11,2% dintre cei cu vârsta între 13-15 ani afirmă că au "testat" prima ţigară la 7 ani, respectiv la 8-9 ani.

Toate aceste date indică nevoia adoptării de urgenţă a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care sunt expuşi, încearcă şi ulterior continuă consumul produselor din tutun.

Accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicţiei de vânzare şi de distribuire gratuită a acestor produse, expunerea semnificativă a copiilor şi adolescenţilor la acţiuni de promovare şi publicitate în spaţii pe care le frecventează uzual, apariţia unor noi produse din tutun care exploatează în mod înşelător viduri de reglementare, dar şi prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri şi alimente consumate frecvent de copii, sunt modalităţi prin care este facilitată şi încurajată "testarea" primelor produse din tutun, urmând consumul curent, o dată cu instalarea dependenţei de nicotină.

În Decizia nr. 29 din 27 ianuarie 2016, Curtea Constituţională a României a reţinut faptul că, în domeniul combaterii consumului de tutun, există dispoziţii constituţionale care impun statului o serie de obligaţii pozitive ce presupun măsuri legislative adecvate pentru realizarea lor, astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul copiilor şi tinerilor la un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor - art. 49 alin. (1).

Rezultatele anchetelor epidemiologice indică o situaţie alarmantă în ceea ce priveşte consumul de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor din România şi impun adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care încearcă şi ulterior continuă consumul produselor din tutun.

Vă reamintesc că dispoziţiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 prevăd criteriile de individualizare a sancţiunii contravenţionale aplicate, criterii ce trebuie avute în vedere de agentul constatator cu ocazia aplicării sancţiunii, respectiv sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Ştim cu toţii că reprezintă cazuri de abuzuri de substanţe periculoase:

Încurajarea minorilor de a consuma alcool, tutun, droguri, substanţe psihotrope sau a altor substanţe pseudopsihotrope;

Orice comportamente din partea vreunui adult care susţine consumul de alcool, produse de tutun, droguri sau alte substanţe psihotrope sau pseudodroguri în rândul minorilor;

Vânzarea de ţigări către minori.

Da, este adevărat că ar trebui luate măsuri, dar, la nivel legislativ, avem norme în materie de sancţionare a abuzului de substanţe periculoase.

Problema care trebuie avută în vedere trebuie să vină din partea executivului care să modifice nişte ordine de ministru pentru că cei care vând ţigări minorilor să poată solicita cartea de identitate a minorului, sau persoanele care vând ţigări să fie instruite cu privire la legislaţia în domeniu, pericolul la care se expun etc.

În acest sens, ar fi necesare:

Monitorizarea şi aplicarea eficientă a legislaţiei existente în materie de interzicere a fumatului în spaţii închise, esenţiale pentru a proteja publicul de expunerea la fumul de tutun;

În plus, este important ca prevederile legislaţiei antifumat din România să fie extinse şi asupra produselor cu tutun încălzit şi a ţigaretelor electronice.

Campaniile de informare privind tutunul trebuie să ţină seama de actualele lacune de conştientizare a pericolelor fumatului şi trebuie orientate către grupurile cu grad ridicat de risc, precum copiii, tinerii şi femeile, pentru a preveni iniţierea consumului de tutun.

Educaţia sanitară în şcoli şi grupuri comunitare, consilierea minimă în unităţile medicale, campaniile de combatere a publicităţii în mass-media, sunt canale de comunicare care ar trebui să fie utilizate mai intens. Aceste campanii ar trebui să prezinte riscurile asociate cu toate tipurile de tutun consumat, inclusiv produsele cu tutun încălzit şi e-ţigaretele.