Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of October 3, 2018
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.142/2018
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of October 3, 2018 |
Sittings of the Chamber of Deputies of October 3, 2018
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.63 | Mihai Niţă - declaraţie politică intitulată "Educaţia întregii lumi este mai presus de orice"; | ![]() |
||
|
"Educaţia întregii lumi este mai presus de orice" În fiecare an, la 5 octombrie, dascălii sunt sărbătoriţi în toată lumea. Ziua mondială a educaţiei a fost instituită de UNESCO în anul 1994. La aceeaşi dată, în 1966, a fost semnat actul privind condiţiile de muncă şi statutul cadrului didactic, în baza recomandărilor făcute de UNESCO şi de Organizaţia Internaţională a Muncii. Stabilirea unei zile în care salariaţii din învăţământ şi educaţie merită să fie sărbătoriţi înseamnă recunoaşterea rolului lor în formarea valorilor societăţii. Învăţământul românesc a suferit, din păcate, un recul în ultimele trei decenii, raportându-ne la perioada în care s-au pus bazele învăţământului modern în ţara noastră. Amintim, aşadar, că istoria învăţământului românesc gratuit şi obligatoriu datează din vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Este de notat faptul că România se află printre primele state europene care promovează ideea alfabetizării maselor prin gratuitatea a 4 ani de educaţie, înaintea Italiei, Franţei sau Angliei. Legea din 1864 a fost completată de legile lui Spiru Haret în privinţa îmbunătăţirii învăţământului secundar şi universitar, legi care vor funcţiona până în perioada interbelică. Cred că ar fi bine de ştiut ce consemnau istoricii antici, cu privire la învăţământ, referindu-se la înaintaşii noştri daci - Regele Zamolxis a înfiinţat prima şcoală de stat din lume." Avem, aşadar, tradiţii onorante. O reevaluare radicală a Legii învăţământului s-a efectuat în perioada comunistă, timp în care au fost săvârşite şi unele greşeli, cauzate de doctrina politică a vremii. După 1989, sistemul a fost perturbat aproape integral, fiecare nou ministru dorind să-şi pună amprenta asupra sistemului liber al educaţiei şi învăţământului. S-au tratat de-a valma toate principiile instituţiei, înlocuindu-se cu măsuri neadecvate realităţilor epocii. Nici părinţii şi nici copiii nu mai au o perspectivă clară asupra viitorului apropiat. Cadrele didactice n-au revendicat decât condiţii rezonabile pentru asigurarea viitorului României. Căci, după cum spunea pedagogul francez Larousse, "... educaţia întregii lumi este mai presus de orice". Cât priveşte regândirea materiilor de studiu şi a metodicii, este suficient să amintim ce constata chiar Eminescu, în vremea când se confrunta cu probleme similare: "Copiii români sunt încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii, nici şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat". Examenul de bacalaureat din ultimii ani ne-a pus în faţa unei realităţi asupra căreia am mai atras atenţia şi cu alte ocazii, când am semnalat necesitatea urgentă a revizuirii sistemului nostru de învăţământ. Fenomenul abandonului şcolar este nu îngrijorător, ci revoltător. Se constată o rată de creştere inadmisibilă pentru o ţară europeană aflată în mileniul trei, în timp ce, pe plan mondial, se fac eforturi considerabile în vederea alfabetizării copiilor şi adulţilor neştiutori de carte. Miniştrii de resort din ultimii ani au încercat, după puteri, se modernizeze învăţământul, căutând să armonizeze sistemul românesc cu sistemul occidental. Rezultatul, după cum se vede, n-a fost cel dorit, cel necesar. Dintre elevii care frecventează şcoala, prea puţini se arată dornici de carte, ci mai degrabă interesaţi de socializare. Pentru foarte mulţi elevi, mai ales în mediul urban, şcoala este privită ca un club de zi. Iar noaptea, mulţi elevi se regăsesc în cluburi. Responsabilitatea pentru actuala situaţie revine statului, care nu reuşeşte să adopte un sistem de învăţământ funcţional, capabil să asigure României promoţii de tineri bine instruiţi, pregătiţi profesional pentru toate domeniile de activitate. S-au creat, în schimb, posibilităţi multiple pentru obţinerea diplomelor, fără acoperire în educaţie şi deseori inutile. Acestea, fără învăţătură, nu pot genera progres. Rolul profesorilor şi al celorlalte categorii de personal din educaţie este vital pentru reconstrucţia socială, economică şi intelectuală a fiecărei ţări. De Ziua mondială a educaţiei, amintindu-ne cu dragoste şi nostalgie de cei care ne-au fost mentori şi cărora le vom fi mereu datori, urăm dascălilor români şi celor din întreaga lume, de ziua lor, la mulţi ani! |


