Parliamentary debates

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Reorganizarea AVAS-ului reprezintă încă un pas spre dezorganizarea instituţională a autorităţilor publice centrale"

În anul 2004 a avut loc prima reorganizare a două instituţii vitale pentru dezvoltarea economiei noastre. Prin comasare, activităţile de valorificare a activelor bancare, dar şi activităţile de privatizare au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23 a consfinţit atunci regulamentul de funcţionare a autorităţii care avea să gestioneze activele statului până la începutul lunii iunie a acestui an. Pe 5 iunie, mai exact, am adoptat chiar aici, în Camera Deputaţilor, în pofida votului negativ pe care eu împreună cu colegii mei de partid l-am dat, proiectul de lege care prevede metamorfoza AVAS în Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului sau AAAS.

Activitatea AVAS nu a fost niciodată de lăudat. Instituţia a avut grave carenţe în desfăşurarea activităţii pe parcursul celor 9 ani de existenţă. Vă aduc succint aminte de despăgubirea făcută către păgubiţii FNI în 2007. În urma acestui proces au fost despăgubite selectiv persoanele şi nu s-a făcut nicio urmă de dreptate socială.

AVAS avea în portofoliu 641 de firme, din care peste 300 sunt în insolvenţă sau lichidare, iar 15 erau în procesul de dizolvare. Autoritatea controlează majoritar 140 de firme, cea mai mare parte fiind în lichidare sau insolvenţă. Astfel, partea de administrare a AVAS-ului lasă mult de dorit. Producerea falimentelor controlate şi valorificarea, cu ghilimele, a activelor statului, care ştim cu toţii că valorează mult mai mult decât preţurile cu care sunt vândute, nu sunt atribuţii îndeplinite în interesul statului. Sau cel puţin nu în interesul cetăţeanului.

Problema nu este reorganizarea AVAS, pentru că, după cum am spus şi mai devreme, acest lucru este necesar. Proiectul de reorganizarea este vechi. Aparţine, practic, ultimului Guvern Boc. Problema este că actuala guvernare s-a limitat în a face o reorganizare impusă de rigorile noului Cod de procedură civilă, care nu permite efectuarea procedurii de executare silită prin corpul de executori a creanţelor preluate în scopul valorificării. Poate sună ciudat, dar valorificarea unor active ale statului nu se mai poate derula prin procedura instituită de regulamentul de organizare şi funcţionare al fostului AVAS.

Astfel, am ajuns la concluzia, unii dintre noi, că este propice să scoatem de tot funcţia de valorificare din atribuţiile AVAS şi să lăsăm administrarea activelor în atribuţiile de serviciu ale consiliului de administraţie al AAAS. Problema la care am ajuns este însă una de fond.

Am avut o intervenţie acum 4 luni, de asemenea la sfârşitul lunii februarie, când am condamnat lipsa de decizie până la capăt în cazul Autorităţii de Supraveghere Financiară. Atunci am atras atenţia că Guvernul a pierdut o ocazie bună de a face o restructurare cum trebuie a celor trei autorităţi de supraveghere financiară care au reprezentat de mult organisme "stat în stat". Se pare că ulterior primul-ministru Victor Ponta a revenit asupra deciziei şi a încercat să repare o nedreptate prin supraimpozitarea veniturilor compensatorii autovotate de membrii consiliului de administraţie al CSSPP, CSA şi CNVM.

Aici ne confruntăm cu aceeaşi problemă. AVAS-ul se transformă la modul descris odinioară de Caragiale, se modifică pe ici pe colo, dar nu se schimbă nimic. Am pierdut ocazia să creăm un sistem eficient de valorificare şi administrare a activelor statului. Un management privat, evaluat pe standarde economice stricte, sau o autonomie dată noii autorităţi ar fi presupus o eficientizare a activităţii acesteia. A trecut mult timp de când statul reprezintă un ciolan numai bun de ros de grupurile de interese care controlează instituţiile statului.

De ce refuzăm să observăm ocaziile de a face ceva care să se vadă şi să se simtă la nivelul fiecărui cetăţean? Am reuşit ca decizia de la nivelul actualului AAAS să o punem în mâinile unui consiliu de administraţie controlat 100% de guvern şi 0% de cetăţenii acestei ţări. Ce modalitate de control există la nivelul noii autorităţi pentru administrarea activelor statului? Vorbim despre un consiliu de administraţie format din reprezentanţi ai Ministerului Economiei, ai Ministerului Justiţiei, ai Secretariatului General al Guvernului, ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Ministerului Finanţelor Publice.

Societatea civilă nu are nici măcar un rol de observator, deciziile se iau în această minişedinţă de Guvern şi valorificarea activelor statului rămâne un mister pentru cei mai mulţi dintre noi. Chiar dacă acest mister este uneori desluşit de o parte vigilentă a presei, la final nu există nicio măsură de control democratic asupra activităţii AVAS sau, mai nou, AAAS.

Dacă am fi crezut că acum, cu o majoritate confortabilă care susţine un guvern de largă acoperire democratică, astfel de decizii-şoc nu ar fi posibile, din păcate ne-am fi înşelat. Destructurarea instituţiilor statului are loc tocmai prin procesul de ultracentralizare a deciziei, prin eliminarea transparenţei din procesul decizional şi prin blocarea factorilor de decizie ce provin din cadrul societăţii civile, din actul de luare a deciziilor ce privesc până la urmă fiecare contribuabil în parte.

Cred că ar fi fost multe cazurile în care ONG-uri sau sindicate ar fi avut un cuvânt de spus la privatizări majore sau la procesul de administrare a companiilor care sunt în portofoliul fostului AVAS. Îmi pare rău să observ că nici de acum înainte nu vom avea ocazia să intervenim asupra procesului decizional decât prin presiune publică şi decât poate prea târziu.