Mihai Deaconu
Mihai Deaconu

Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 2014

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.80/2014
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 2014

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.64 Mihai Deaconu - declaraţie politică privind "Bacalaureatul, un examen care relevă problemele învăţământului românesc";

Domnul Mihai Deaconu:

"Bacalaureatul, un examen care relevă problemele învăţământului românesc"

Încep prin a constata cu mâhnire că multe dintre intervenţiile mele în acest for referitoare la învăţământul românesc sunt într-o notă care din păcate nu este una pozitivă. Cadrele didactice, elevii şi studenţii români îmi sunt foarte dragi, însă nu pot trece cu vederea starea precară şi neregulile sistemului de învăţământ, având în vedere că şi unul dintre motivele pentru care mă aflu aici este acela de a lupta pentru repararea acestei situaţii.

Acestea fiind spuse, vă reamintesc că în aceste săptămâni se desfăşoară, ca în fiecare an, examenul de bacalaureat. Este o ocazie în plus care evidenţiază problemele cu care se confruntă învăţământul românesc şi aş dori să ne oprim puţin asupra acestora.

În primul rând, conform cifrelor date publicităţii, anul acesta avem de-a face cu o situaţie inedită în ceea ce priveşte numărul celor înscrişi la acest examen: aproape un sfert din cei care au terminat clasa a XII-a absentează de la bacalaureat. Există trei posibile explicaţii în acest caz: elevii care nu se consideră acum pregătiţi pentru trecerea examenului se pregătesc mai bine pentru o dată viitoare, poate în toamnă; diploma de bacalaureat nu mai prezintă niciun interes, elevii îndreptându-se direct către cursuri şi specializări în diferite meserii sau, una dintre cele mai sumbre explicaţii vehiculate, în anumite şcoli directorii au sfătuit elevii mai slabi să nu se înscrie la examen pentru ca nivelul de promovare al şcolii să nu scadă. Prima explicaţie ar reprezenta într-un fel un semnal bun în şcolile din România, acela că elevii ştiu că nu mai pot fenta sistemul şi că este timpul să se pregătească cu adevărat pentru acest examen.

Celelalte două posibilităţi sunt mai îngrijorătoare. Lipsa de interes a elevilor pentru diploma de bacalaureat înseamnă aproape declinul final al încrederii în şcoala din România. Tinerii români simt că nu au nicio valoare cunoştinţele acumulate în cei 12 ani de şcoală şi testarea acestora este inutilă. Diploma de bacalaureat nu îi ajută în găsirea unei slujbe, iar cunoştinţele tehnice le lipsesc. Solicit Ministerului Educaţiei să investigheze această ipoteză a cărei veridicitate poate întări necesitatea reintroducerii şcolii profesionale. Atât eu, cât şi partidul din care fac parte am susţinut de-a lungul timpului nevoia reintroducerii acestei ramuri a sistemului de învăţământ românesc. Avem nevoie, ca societate, de constructori, mecanici auto, coafeze şi croitorese profesioniste şi trebuie să îi pregătim pe tineri pentru aceste meserii şi apoi să ne asigurăm că pot fi plătiţi decent pentru aceste munci.

Cer de asemenea Ministerului Educaţiei investigarea celei de-a treia explicaţii. Îmi doresc ca şcoala românească să nu se mai bazeze pe forme fără fond şi pe obsesia menţinerii unei imagini pozitive. Trebuie să ne recunoaştem greşelile şi neajunsurile şi să le îndreptăm chiar de o facem în văzul lumii.

Un alt aspect pus în evidenţă de bacalaureatul din acest an pe care vreau să îl discut este nemulţumirea cadrelor didactice exprimată la început de iunie. Federaţiile din învăţământ au ameninţat cu boicotarea examenului, sătule fiind de sumele derizorii cu care sunt plătiţi profesorii în comisiile de examen. De asemenea, ei doresc şi acordarea integrală a drepturilor salariale obţinute prin sentinţe judecătoreşti. Premierul Ponta a promis rezolvarea situaţiei. Indiferent de ce va face sau nu Guvernul în această situaţie, este deja o tară asupra profesiei de educator în România acest şir nesfârşit de umiliri şi nemulţumiri şi promisiuni neîndeplinite la care sunt supuşi profesorii de 24 ani. Modul jignitor în care sunt remuneraţi profesorii români este unul din stâlpii principali ai problemelor şcolii româneşti: a lipsei de interes de care sunt acuzaţi de către părinţi, a preferinţei pe care unii dintre ei o arată acordării de meditaţii la domiciliu şi a dezertării din sistem a celor care în condiţii financiare normale ar dori să urmeze această carieră.

În concluzie, îmi doresc ca, în cel mai rău caz, examenul de bacalaureat din acest an să reprezinte punctul de plecare al conştientizării de către autorităţi a problemelor învăţământului românesc şi a soluţionării acestora. Este o speranţă pe care nu vreau să mi-o pierd şi pentru care voi lupta atât timp cât voi fi deputat şi după terminarea mandatului.