Parliamentary debates

Domnul Vasile Mocanu:

"Curtea Constituţională - măciucă politică împotriva poporului"

De când s-a căţărat pe scaunul de la Cotroceni, Traian Băsescu a priceput repede că, având CSM-ul, procurorii, înalta Curte şi Curtea Constituţională la discreţia sa, îşi poate permite să fie un mic dictator camuflat în straie democrate, fără ca statele europene să se prindă de schemă. În acele ţări, a te închina la justiţie e o normalitate, pentru că acolo, în Vest, justiţia e corectă, e dreaptă, acolo legile chiar se aplică.

Obişnuit, prin meseria sa de bază, să sesizeze rapid orice situaţie care ar putea să-1 ajute să-şi atingă ţelurile, şi-a dat seama că, având aceste organisme de forţă ale statului de partea sa, nu mai avea de ce să se teamă de parlament, guvern, presă, sau chiar - aşa cum a demonstrat la referendumul de demitere - de însuşi poporul român. Pentru că indiferent ce demersuri democratice, legale s-ar fi făcut împotriva lui, toate, dar absolut toate, se împiedicau de Curtea Constituţională, şi acolo doar în 6 oameni, care, după cum s-a văzut, deloc nu s-au sfiit să dea şi erate ori să se dea peste cap şi să trădeze interesele poporului român doar ca să rămână Băsescu la Cotroceni. Şi de-atunci, aproape că nu există lege ori decizie guvernamentală care să nu fie faultată cu ajutorul Curţii Constituţionale - devenită ilegal şi imoral o a treia cameră legislativă -, cu ajutorul celor şase sprijinitori ai guvernatorului de la Cotroceni. Până la urmă, se naşte şi întrebarea: ce au de câştigat aceştia dacă justiţia, legea, poporul pierd în favoarea lui Băsescu? Sau sunt cumva şantajabili?

Să privim ultima solicitare băsistă de intervenţie a CCR. Cu ce-l afectează aşa de tare pe poporul român forma Legii referendumului în varianta USL? Şi care este marele avantaj al românilor dacă referendumul trece în forma dorită de Traian Băsescu, care-i foloseşte doar lui şi clicii sale? De ce e obligatoriu ca instituţia care ar trebui să slujească legea fundamentală a ţării să fie folosită ca măciucă politică împotriva poporului? A fost folosită la referendum, când lui Băsescu majoritatea românilor cu drept de vot i-au zis să se care de la Cotroceni. Şase filistini, plătiţi gras de popor ca să-1 apere prin prima lege a ţării, au decis că poporul se poate duce şi-n exil dacă nu-1 iubeşte pe Băsescu, orice, numai să stea marinarul la Cotroceni cât o pofti. Mă mir că, până acum, aceiaşi decoraţi băsişti din CCR n-au decis că lega fundamentală nu-i dă dreptul lui Băsescu să se autoproclame rege! Şi-aşa, de când a murit săracu' Cioabă, e bulibăşeală în numărul regilor de pe-aceste meleaguri, ce mai contează încă unul, poate îi dă prinţu' Paul dispensă...

Demersul lui Traian Băsescu este unul strict politicianist şi complet inutil. Reprezintă, în fapt, o încercare de sabotare a reformei constituţionale promovată de USL. Nu contează că este în folosul ţării, dacă vine din partea USL, legea trebuie oprită cu orice preţ! Păi, de ce să-i fie şi românului mai bine? Că doar nu de-asta a fost menţinut guvernator la Cotroceni...

Se uită însă (mai bine zis: nu se doreşte să se reamintească, pentru că asta nu-i serveşte lui Băsescu!) faptul că Curtea Constituţională s-a pronunţat deja pe acest text în urmă cu trei luni. A decis deja că noile prevederi impuse în Legea referendumului sunt constituţionale. În spatele demersului preşedintelui se regăseşte intenţia de a frâna promulgarea unei legi constituţionale cu scopul de a sabota amplul proiect de reformă constituţională, care-i cam strică planurile tatălui băsiştilor de pretutindeni. Cum adică: să aibă România o constituţie pe care să nu o poată folosi Băsescu la şters pantofii? Păi, unde se cred românii ăştia, în SUA?

Parlamentul a pus deja în acord legea referendumului cu decizia din iunie a CCR, introducând inclusiv amânarea cu un an a organizării unui referendum pe noile prevederi. Aşa că, sesizarea Curţii dovedeşte din nou modul dictatorial al lui Băsescu, în care se raportează la instituţiile statului, doar a recunoscut cinstit că are probleme cu conducerea democratică şi de atunci tot demonstrează asta, zi de zi, unui popor întreg...