Parliamentary debates

Domnul Ion Diniţă:

"Progresele României privind absorbţia fondurilor europene"

România a înregistrat în ultima perioadă progrese importante în ceea ce priveşte rata de absorbţie curentă a fondurilor europene, structurale şi de coeziune, care a ajuns la aproximativ 52% la finalul anului 2014. Comparativ cu anii anteriori, rata de absorbţie curentă este de circa şase ori mai mare în prezent decât la începutul lunii mai 2012, dar şi de 3,5 ori mai mare decât la sfârşitul anului 2012. Astfel, suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României a ajuns acum la aproximativ 12 miliarde de euro.

Guvernul României, susţinut de Partidul Conservator, îşi propune pentru acest an să ajungem la o rată de absorbţie de 80%. Pentru atingerea acestui deziderat îndrăzneţ, dar perfect viabil, instituţiile statului sunt mobilizate la maximum pentru a încheia cât mai curând proiectele aflate în derulare. Pe de altă parte, avem nevoie şi de o strategie coerentă pentru acest an, în vederea iniţierii unor proiecte inteligente şi performante, care să aducă un plus calitativ şi cantitativ atât beneficiarilor finali, cât şi, la modul general, economiei şi resurselor României, în vederea creşterii competitivităţii ţării noastre pe plan european şi mondial.

Trebuie subliniat faptul că în acest an se termină perioada de referinţă 2007-2013 şi va începe următorul ciclu de finanţare, cu termen limită anul 2020. Au fost câţiva ani în care s-a bătut pasul pe loc în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, circumstanţe agravante care au fost salvate în cele din urmă de rezultatele bune obţinute la acest capitol în ultimii doi ani, care au permis României să scape de sancţiunile iminente ce ar fi fost dispuse de către organismele internaţionale. În prezent, rata de absorbţie este de 51,81%, însă în ultimii doi ani şi jumătate s-a realizat 43,28%, faţă de primii cinci ani şi jumătate ai perioadei de convergenţă, în care gradul de absorbţie a fost extrem de redus, de doar 7-8%. Statistica mai arată că de când a fost învestit actualul Guvern, România a beneficiat de peste 12 miliarde de euro, din care opt miliarde de euro sunt avansuri, la care se adaugă 1,3 miliarde euro pe care-i mai avem de încasat de la Comisia Europeană, drept contravaloare a facturilor trimise spre decontare.

Flexibilizarea sistemului va permite, de asemenea, relaxarea şi urgentarea celor două programe în care s-au remarcat probleme, respectiv cel legat de capital uman şi cel de competitivitate. Nu în ultimul rând, trebuie să subliniem faptul că statul român, prin Guvern şi instituţiile abilitate, şi-a respectat obligaţiile asumate din punct de vedere al creşterii gradului absorbţiei fondurilor europene, asigurând pentru cofinanţarea proiectelor europene şi pentru plata la zi facturilor peste 15 miliarde de lei de la bugetul de stat, sume avansate în primă fază de România şi, ulterior, rambursate de Comisia Europeană.

Deschiderea viitorului cadru financiar de absorbţie a fondurilor europene presupune un efort conjugat şi pragmatic din partea aparatului de stat, a instituţiilor administraţiei centrale şi locale, dar şi a beneficiarilor privaţi pentru a reuşi să ne atingem ţintele preconizate şi a nu ne mai expune eventualelor restricţii aplicate de Comisia Europeană pentru diferite abateri şi vicii de procedură în implementarea proiectelor. Trebuie să continuăm trendul înregistrat în ultimii doi ani, când, faţă de perioada 2007-2012, a fost consemnată o creştere de 236% a sumelor rambursate de către Comisia Europeană către un stat membru al UE.