Parliamentary debates

Domnul Claudiu-Andrei Tănăsescu:

"Necesitatea revizuirii Constituţiei"

În contextul în care se discută tot mai des despre aderarea României la spaţiul Schengen, România are nevoie de instituţii reformate, iar acest lucru se poate face, în primul rând, pornind de la actualizarea legii fundamentale a statului. Modificarea Constituţiei ar putea constitui premisa reformării sistemului politic românesc.

În condiţiile actualei dezbateri în ceea ce priveşte regionalizarea, o nouă Constituţie se impune pentru a reflecta realităţile instituţionale şi pentru a garanta o mai bună funcţionare a acestora.

Consider că noua Constituţie ar trebui să răspundă voinţei cetăţenilor şi să fie adaptată contextului european. O Românie europeană înseamnă în primul rând partide stabile, care să propună soluţii menite să rezolve problemele cu care se confruntă în prezent Europa. Stabilitatea se poate realiza numai prin blocarea traseismului politic, iar această prevedere este una absolut necesară în noul text constituţional.

Prin prezenta declaraţie doresc să îmi arăt susţinerea faţă de propunerile USL de modernizare a Constituţiei, în vederea clarificării unor teme importante, cu consecinţe asupra funcţionării statului, ce au lăsat adesea loc de interpretări, cum sunt competenţele instituţiei prezidenţiale şi cele ale Curţii Constituţionale. Este necesară o delimitare clară a atribuţiilor ce revin instituţiilor de decizie ale statului, dar şi de o reflectare mai accentuată a puterii ce revine cetăţenilor.

De-a lungul timpului, cu precădere în ultimii an, actualul text constituţional şi-a arătat limitele ce au condus, într-un final, la blocaje instituţionale. În lipsa unei tradiţii constituţionale democratice, poate că în 1991, România nu era pregătită să renunţe la modelul paternalist, preferând o tranziţie uşoară de la un şef al statului foarte puternic, spre unul cu atribuţii reduse, pentru a ajunge, într-un final, în rând cu majoritatea ţărilor Europei Occidentale. Se pare, însă, că preşedintele Băsescu, prin acţiunile sale, a încercat lărgirea atribuţiilor constituţionale, încălcând pe rând limitele prevăzute de aceasta.

Evenimentele din 2012 ne-au arătat slăbiciunile legii fundamentale a României. O amânare a modificării acesteia poate avea consecinţe nefaste asupra democraţiei în România contemporană. Pe de altă parte, acest proiect nu trebuie făcut în pripă, ci trebuie să fie susţinut de un dialog permanent, nu doar între partide politice, ci între mass-media, cetăţeni şi specialiştii în domeniu.