Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sali Negiat, se pregăteşte doamna Mihaela Ionescu.

Stimaţi colegi,

Constat, în dimineaţa aceasta, un adevărat record de înscrieri şi am rugămintea, la cei care urmează la microfon, să se concentreze puţin, ca să dăm posibilitatea să intervină toţi colegii noştri înscrişi pe listă. Sunt 16 înscrieri.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sali Negiat:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În intervenţia mea de astăzi vreau să mă refer la două probleme, şi anume: la necesitatea înfiinţării de noi cimitire musulmane în municipiile Constanţa şi Bucureşti şi la situaţia mormintelor soldaţilor români în Crimeea, Ucraina.

După revoluţie, în municipiul Bucureşti, numărul cetăţenilor aparţinând cultului musulman aproape s-a înzecit: de la 4-5 mii de musulmani existenţi în municipiul Bucureşti, actualmente, se estimează existenţa a 40-50 de mii de musulmani.

Cimitirul musulman din Bucureşti este proprietatea Republicii Turcia şi este, în acelaşi timp, şi cimitir musulman militar, iar în prezent este aproape plin. În ultimii ani, s-a pus problema obţinerii unui teren adecvat, pentru a se înfiinţa un nou cimitir musulman, pentru necesităţile actuale ale acestei comunităţi.

Din mai multe amplasamente, prin repartizarea de către Consiliul general al municipiului Bucureşti, a fost repartizat un amplasament în zona Prelungirea Ghencea, Artera de centur㠖 zona cimitir musulman, hotărârea consiliului general fiind validată şi de către Prefectura municipiului Bucureşti. Pe baza acestei repartiţii, Comunitatea musulman㠖 Parohia musulmană din Bucureşti a început obţinerea de avize, avize care sunt în număr de aproape 20: aviz de mediu, aviz de la gaze, de la curent electric ş.a.m.d., cine cunoaşte această problemă, ştie cum se obţin. Nu mai vorbesc de cheltuielile aferente pentru proiect şi, chiar pot să spun, necesitatea unor "şpăgi" pentru obţinerea acestor avize.

După obţinerea avizelor, se ajunge la situaţia că, între timp, Prefectura municipiului Bucureşti a repartizat acest teren şi a împroprietărit nişte persoane particulare. Deci, vă daţi seama, este o situaţie de neconceput, când, după ce a fost repartizat acest teren, s-au obţinut toate avizele, cheltuindu-se timp şi bani, comunitatea musulmană revenind la situaţia disperată dinainte. Pe baza acestei iniţiative a Parohiei musulmane, chiar Cimitirul creştin Ghencea II, care nu avea nici un fel de aviz, cu ajutorul Parohiei musulmane, a obţinut avizele necesare pentru acel cimitir deja existent.

În aceste condiţii, apelul nostru este ca Prefectura municipiului Bucureşti să emită de urgenţă o expropriere sau o anulare a acelor împroprietăriri şi ca terenul, care a fost validat chiar de prefectură pentru amplasamentul unui cimitir musulman, să-şi reia scopul pentru care a fost propus, iar reîmproprietărirea acelor persoane să se facă în altă parte.

O altă situaţie, similară, putem spune, se referă la municipiul Constanţa. De ani de zile, Consiliul local al municipiului Constanţa a repartizat, la fel, un teren de 3-4 ha, lângă un alt cimitir, creştin, la marginea oraşului Constanţa. Ca, între timp, să ne lovim de toate piedicile, posibile şi imposibile, care se pot face ca acest cimitir musulman să nu poată să intre în funcţiune, iar cimitirul creştin repartizat lângă acest teren funcţionând deja de câţiva ani.

Facem apel către Prefectura municipiului Constanţa şi către Consiliul municipal Constanţa pentru ca această problemă să fie rezolvată de urgenţă.

Altfel, în aceste condiţii, morţii comunităţii musulmane din Bucureşti şi ai celei din Constanţa vor fi, probabil, expuşi la loc deschis, în vreo piaţă publică!

O altă problemă la care vreau să mă refer şi pe care am amintit-o este aceea că, la o recentă vizită făcută în Crimeea, în Ucraina, am aflat că într-o localitate numită Silomarina, în raionul Geankioi, se află un cimitir al soldaţilor căzuţi în cel de al doilea război mondial şi că în acel cimitir există şi 33 de morminte ale soldaţilor români care au participat la acest război. Un locuitor al acelei localităţi, care făcea parte şi din Asociaţia cultului eroilor căzuţi în timpul celui de al doilea război mondial (care am aflat că este de origine tătară: Murat Eskender), aflând că eu sunt venit din România, a luat legătura cu mine şi a propus ca România să ceară acestui comitet ca şi soldaţii români căzuţi la datorie în Peninsula Crimeea să fie adunaţi şi concentraţi în acel cimitir, care este foarte mare, în jur de 10 ha, aşa cum şi alte ţări fac, îşi adună rămăşiţele soldaţilor morţi în cel de al doilea război mondial şi le concentrează în cimitire bine stabilite.

Administraţia acelui cimitir, din acea localitate, este de acord ca mormintele soldaţilor români căzuţi în cel de al doilea război mondial să-şi aibă locul de veci în acel cimitir şi, în acelaşi timp, comitetul respectiv, de cult al eroilor căzuţi în al doilea război mondial, se oferă ca, în mod gratuit (că ei obţin nişte fonduri internaţionale), să se ocupe ca şi soldaţii români căzuţi, aflaţi pe tot cuprinsul Peninsulei Crimeea, să fie adunaţi într-un singur cimitir, aşa cum fac şi alte ţări. De exemplu, la ora actuală, Germania îşi adună soldaţii căzuţi în acel teritoriu şi le concetrează mormintele într-un singur cimitir. Anul viitor, am înţeles că va face acelaşi lucru în Rusia.

Deci, aşteptăm din partea României o cerere în acest sens. Vă mulţumim.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.