Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Paul Magheru. Va urma domnul Tudor Constantin. Domnul Eugen Nicolăescu, care nu are timp să o prezinte direct, va depune la secretariat declaraţia.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

De puţine ori în istoria sa prestigioasă, tulburată de Reforma din 1948, învăţământul superior românesc s-a aflat într-un moment mai important ca în acest an al aderării la spaţiul european al cunoaşterii, prin ceea ce se numeşte Procesul de la Bologna. Legea nr. 288/24 iunie 2004 privind organizarea studiilor universitare îşi propune să realizeze acest deziderat de integrare educaţională europeană a învăţământului românesc, începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studenţii admişi în anul I. Proiectul de lege elaborat în pripă de vechiul guvern, articulat de funcţionari ministeriali, şi nu de specialişti în învăţământ, fără să ţină cont de buna tradiţie şi practică a învăţământului românesc şi nici de diferenţele specifice ale ţărilor la care dorim să ne aliniem, suferă de mimetism dogmatic, de ambiguităţi, de imprecizii şi neclarităţi. Declaraţia noastră politică doreşte să tragă un semnal de alarmă asupra unor pericole majore care planează asupra învăţământului românesc aflat nolens-volens la răscruce de un destin pe care îl dorim mai bun, mai practic şi mai eficient.

În primul rând, faţă de proiectul primit de Comisia pentru învăţământ de la minister, articolul 4 alin. 3 din Capitolul II încalcă articolul 1 alin. 3 al Capitolului I, în sensul că durata ciclurilor de studii pe domenii şi specializări este un atribut exclusiv al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, la propunerea Consiliului Naţional al Rectorilor şi se aprobată prin hotărâre de guvern.

La propunerea unor ingineri, pe care nu-i acuz, membri în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, durata studiilor de licenţă pentru învăţământul tehnic este de 4 ani. Amendamentul fiind acceptat a devenit lege.

Aceeaşi durată de 4 ani, plus un an master ar trbui să aibă toate specializările care pregătesc dascăli, meseria de bază a fiecărei naţiuni. Nu te poţi juca cu jumătăţi de măsură când este vorba de meserii ca doctor, profesor sau chiar jurist. Nu poţi concepe un doctor pe jumătate, după cum nu putem admite nici un profesor pe jumătate. Din acest punct de vedere, art. 9 alin. 5 şi 6 din Capitolul III sunt de-a dreptul retrograde. Ele aruncă învăţământul superior românesc în urmă cu aproape 50 de ani, când, după modelul sovietic, au fost create Institutele pedagogice de 3 ani pentru profesorii de gimnaziu, diferite de durata de 5 apoi de 4 ani pentru profesorii de liceu.

Ministrul Învăţământului şi Comunitatea Academică universitară şi-au făcut o cruce mare când au scăpat de această calamitate.

Asemenea erori au fost posibile fiindcă imediat după apariţia Legii învăţământului managerii academici ai învăţământului superior au încrucişat artificial sistemul de învăţământ postuniversitar anglo-saxon şi american cu cel european, în speţă francez. Se confundă astfel studiile aprofundate cu masteratul, nu se înţelege faptul că masteratul nu licenţiază, că fiecare ciclu de studii, licenţă, masterat, doctorat se delimitează prin proceduri distincte de admitere, de absolvire, de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi. Procesul de la Bologna, indiferent că durata ciclului de studii universitare de licenţă este de 3 sau 4 ani, respectiv 180 sau 240 de credite transferabile, este interesat de atractivitatea diplomelor pe piaţa muncii şi de competitivitatea pe plan european şi, de ce nu, mondial. A pregăti profesori cu sau fără masterat pentru învăţământul gimnazial, diferit de profesorii de liceu numai cu masterat, înseamnă a reintroduce între profesori complexe şi inechităţi de ordin social, profesional şi financiar.

În ceea ce priveşte pe învăţători şi educatoare, ei au în Nomenclatorul domeniilor şi specializărilor de referinţă pentru studii universitare de licenţă o reglementare corectă, de 3 ani, în specializarea: pedagogie învăţământ preşcolar, predagogie învăţământ primar. Ei pot urma foarte bine, de preferinţă, un masterat de limbi străine sau în orice domeniu, mai mult sau mai puţin apropiat, în care doresc să obţină abilităţi şi diplome suplimentare, cu toate consecinţele profesionale ce derivă de aici pentru educatoare şi învăţători.

Suntem pentru menţinerea dublei specializări, cel puţin în învăţământul filologic, trunchiul comun al acestor specializări, fie limba română cu o limbă străină, fie dublă limbă străină, este absolut identic, disciplinele opţionale şi facultative aproape aceleaşi, încât patru ani de studii de licenţă şi înca un an de masterat sunt suficienţi pentru acreditarea la standardele cele mai pretenţioase a dublei specializări în domeniul filologic.

În acest moment, hotărâtor pentru învăţământul superior românesc, noul Guvern, noul ministru îşi pot face un merit (sau pot compromite) prin legiferarea şi direcţionarea corectă a învăţământului, în conformitate cu interesele majore, prezente şi de perspectivă, de liberă circulaţie a persoanelor, a cunoştinţelor şi profesiilor pe noua piaţă europeană a muncii. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.