Parliamentary debates

Domnul Emil-Marius Paşcan:

"Legea electorală protejează frauda electorală. Studiu de caz - UDMR"

Iată cum a reuşit UDMR să treacă pragul electoral de 5% şi să obţină miraculos, la scrutinul pentru Parlamentul European, 476.777 de voturi la nivel naţional. Sunt două posibile explicaţii şi ipoteze de analiză pentru voturile semnificative, obţinute de Uniune în judeţele cu un număr redus de etnici maghiari - fie s-a produs o fraudă, fie partenerii de guvernare ai UDMR, adică PSD şi ALDE, şi-au îndemnat o parte dintre alegători să voteze pentru UDMR.

Conform Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală se poate face numai de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, care au participat la alegeri, precum şi de candidaţii independenţi.

Cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii.

BEC are printre atribuţii pe aceea de anulare a rezultatului alegerilor, în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor. În acest caz, BEC dispune repetarea scrutinului în secţiile de votare unde s-a constatat frauda. Ulterior, după soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor şi centralizarea rezultatului alegerilor, BEC validează alegerile.

Constatăm, aşadar, că prin stipularea unui termen atât de scurt, legea de fapt protejează frauda electorală. Aceasta deoarece, în termen de 24 de ore de la încheierea votării, este practic imposibil să însoţeşti cererea de anulare a alegerilor cu dovezi concludente.

Indiciile de posibilă fraudă au apărut, în cazul UDMR, doar după numărarea voturilor, ceea ce face imposibilă probarea fraudei în termenul prevăzut de lege. Această problemă este şi mai evidentă, dacă vom compara legile electorale care sunt necorelate inclusiv în acest domeniu foarte sensibil.

Astfel, Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale stipulează un termen de 48 de ore. Totodată, Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României stipulează un termen de trei zile. Este evident că legile trebuie armonizate şi trebuie reglementat un termen suficient pentru a obţine probele necesare. Frauda electorală prezintă un pericol social mult prea ridicat pentru ca legiuitorul să nu adopte un termen extins, astfel încât aceasta să poată fi practic dovedită.

PMP va iniţia o propunere legislativă care să rezolve această problemă, mai ales că urmează în curând alte alegeri - prezidenţiale, parlamentare şi locale.