Parliamentary debates

Domnul Ioan Balan:

"Guvernul PSD să le explice românilor de ce nu foloseşte fondurile europene!"

O oportunitate uriaşă pe care ne-a adus-o aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană o reprezintă zecile de miliarde de euro pe care ţara noastră le poate folosi, în mod gratuit şi onest, ca să se dezvolte! Cei peste 500 de km. de autostradă care s-au construit în perioada postcomunistă au fost făcuţi din aceşti bani europeni nerambursabili! Miile de km. de reţea de apă şi canal, care au adus o urmă de civilizaţie în satul românesc sau în oraşele mai mici, s-au realizat tot din bani europeni. Zeci de mii de persoane, care au obţinut o nouă calificare şi au putut să găsească un loc de muncă mai bun, au reuşit acest lucru tot datorită fondurilor europene. Miile de studenţi cu bursă, miile de clădiri istorice reabilitate şi sutele de mii de fermieri, care pot să obţină producţii record, pentru că primesc sprijin prin subvenţii, sunt lucruri realizate tot prin banii gratuiţi de la Bruxelles. Cine nu vrea să vadă aceste beneficii, ar trebui să-şi pună întrebarea cum ar fi arătat România condusă de un PSD antidezvoltare, care nu ar fi beneficiat de sprijinul Uniunii Europene!

Aşa cum ne raportăm astăzi, financiar, la Uniunea Europeană, ţara noastră ar trebui să fie un beneficiar net al bugetului european. Altfel spus, în 6 ani, cât durează un cadru bugetar la nivelul UE, România contribuie cu 6-7 miliarde de euro şi primeşte înapoi peste 34 de miliarde de euro. Un simplu calcul matematic ne arată că peste 27 de miliarde absolut gratuiţi pot contribui, în numai 6 ani, la recuperarea decalajelor dintre ţara noastră şi statele dezvoltate din UE. Această sumă este uriaşă mai ales dacă o comparăm cu planul de reconstrucţie Marshall, care a totalizat fonduri doar de două ori mai mari decât primeşte România numai într-un singur exerciţiu financiar european.

Ne apropiem cu paşi repezi de finalul cadrului financiar multianual european 2014-2020, iar pe pagina electronică a Comisiei Europene am rămas uimit să constat că pentru 6 miliarde de euro, adică peste 28 de miliarde de lei, Guvernul nu a transmis încă solicitări şi proiecte pentru a aduce acei bani în România. Mai mult decât atât, din 36 de miliarde de euro, pe care îi putem cheltui în această perioadă, au fost decontate efectiv, adică s-au plătit României numai 10 miliarde de euro! Când oare vom mai recupera aceste întârzieri? Ne îndreptăm iarăşi, ca în 2015/2016, către un eşec, aflând că bani pentru autostrăzi, şcoli şi spitale au fost pierduţi din cauza incompetenţei Guvernului?

Trebuie să vă atrag atenţia că fondurile structurale din care am absorbit cei mai puţini bani sunt exact acele fonduri destinate investiţiilor publice şi private, care ar fi putut să schimbe la faţă România! Astfel, din Fondul de coeziune, destinat regiunilor sărace, s-au folosit doar 22%, din Fondul pentru dezvoltare regională au fost aduşi în România numai 20%, iar din Fondul social european, destinat calificării angajaţilor şi şomerilor, precum şi stimulării studenţilor, s-au atras numai 21%. Singurul fond din care banii absorbiţi au fost mai mulţi este cel destinat agriculturii, pentru că din el se plătesc subvenţii pentru care nu sunt necesare proiecte.

Problema fondurilor europene nu cred că ar trebui să fie o temă de dispută dintre putere şi opoziţie. Cred că într-o democraţie solidă, cu partide responsabile, cu toţii ar trebui să găsim consensul pentru ca acei bani gratuiţi să vină şi să sprijine dezvoltarea ţării. Un test de onestitate politică ne-ar spune că pe chestiunea utilizării fondurilor europene ar trebui să conlucrăm astfel încât niciun euro să nu ne scape printre degete, dacă el ar putea să contribuie la bunăstarea românilor. Eu, personal, de ani de zile, atrag atenţia Guvernului asupra riscului de a pierde această oportunitate uriaşă. Văzând cu câtă nepăsare se uită PSD la miliardele pe care suntem pe cale să le pierdem, PNL şi-a propus drept obiectiv să aducă în România 100% din aceste fonduri. Dacă mai este cineva care nu s-a convins încă de utilitatea folosirii acestor bani, atunci să se uite la cum arată agricultura poloneză, la ce infrastructură a construit Ungaria, la ce industrie a sprijinit Cehia şi chiar la cât de mult i-a ajutat pe românii care au reuşit să le folosească! Personal, cred că pentru a evita riscul dezangajării fondurilor europene ar trebui să sprijinim cu toată forţa toate administraţiile publice locale să folosească banii neutilizaţi, exclusiv pentru dezvoltare. Cred că o bună utilizare a acestor bani în zonele rurale, slab dezvoltate, ar readuce încrederea românilor în autorităţile statului român.