Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"România are nevoie de reducerea nivelului comisioanelor bancare"

Dezbaterea generată în ultima perioadă cu privire la comisioanele bancare arată faptul că, la nivelul societăţii româneşti, există un clivaj extrem de mare între viziunea bancherilor şi ceea ce aşteaptă oamenii simpli de la serviciile oferite. Această nemulţumire, încă latentă, este rezultatul lipsei de adaptare a managerilor instituţiilor de finanţare la realităţile sociale şi economice ale României, comisioanele bancare fiind un simptom extrem de clar în acest sens.

În opinia mea, este anormal să existe comisioane bancare de 1,2% - 1,3% la carduri de debit unde bătrânii îşi încasează pensiile. Un asemenea "impozit" perceput de bancă este greu de suportat chiar şi pentru angajaţii simpli sau cei cu venituri ceva mai mari, pentru că presupune un spor nedorit de cheltuieli pentru client. Nu e de mirare, deci, că mai puţin de jumătate dintre români deţin carduri de debit şi că doar 25% dintre aceştia le şi folosesc pentru cumpărături. Prin aceste comisioane mari, bancherii şi-au limitat foarte mult piaţa şi fac dificilă relaţia cu clienţii, care se simt de la lună la lună taxaţi inutil. Aşa se face că foarte mulţi preferă să eludeze sistemul bancar în întregul său.

Aceste comisioane bancare reprezintă un procent consistent din veniturile băncilor, contribuind direct la profit, pentru că există costuri mici, în raport cu serviciul oferit. Practic, avem de-a face cu o taxare excesivă pentru costurile pe care aceste servicii le presupun. De aici şi neîncrederea dintre client şi bănci şi nevoia unei suprareglementări. Dacă românii ar simţi că băncile nu îi "jupoaie", cu siguranţă ar prefera în mult mai mare măsură să economisească şi să se folosească de serviciile bancare. Poate, dacă s-ar fi înţeles acest lucru, nu ar mai fi fost necesar un act normativ care să limiteze tranzacţiile în numerar.

Susţin, deci, importanţa reducerii acestor comisioane la un nivel acceptabil (0,2% - 0,3%) înainte de aplicarea unor directive europene. În condiţiile în care numărul creditelor neperformante în România este în creştere, logica primară dictează să se reducă foarte mult costurile pentru serviciile bancare, pentru a reduce astfel presiunea existentă pe populaţie. Această măsură ar fi şi în interesul bancherilor, tocmai datorită faptului că s-ar mări numărul utilizatorilor de servicii bancare şi s-ar reduce nivelul împrumuturilor neperformante sau a activelor toxice. Nu este, deci, un demers împotriva instituţiilor financiare, ci unul care vine să pună în echilibru realităţile sociale şi economice cu serviciile bancare.