Parliamentary debates

Doamna Cornelia Negruţ:

"Drepturile românilor din Ucraina trebuie respectate de noua conducere de la Kiev"

Vizita de luni a ministrului de externe al României, Titus Corlăţean, în capitala Ucrainei, constituie un moment extrem de important, atât în relaţiile bilaterale dintre cele două ţări, în contextul noii situaţii din Ucraina, cât şi pentru liniştea cetăţenilor de origine română care locuiesc în ţara vecină. Cu acest prilej, s-a semnat un acord privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii, care stipulează că România şi Ucraina îşi vor notifica, cel puţin cu 42 de zile înaintea începerii, activităţile militare pe care le desfăşoară în zonele de frontieră. Documentul prevede că Ucraina şi România au dreptul să efectueze anual câte o inspecţie în zona de frontieră şi o vizită de evaluare la o unitate militară pentru a examina activităţile şi pregătirea în acea unitate. Acordul se aplică unei zone care cuprinde în România nordul judeţelor Maramureş, Suceava, Botoşani şi Tulcea şi estul judeţului Galaţi, iar în Ucraina, sudul raioanelor de la frontiera de nord a României şi zona dintre Dunăre şi Limanul Nistrului.

Întâlnirea dintre ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, şi cu omologul său, Andrei Descita, a reprezentat şi un moment de apreciere la adresa României, care a susţinut şi sprijinit de la bun început integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, dar a şi primit la tratament mai mulţi cetăţeni ucraineni răniţi în confruntările de la Kiev. Mai mult, noul premier din Ucraina, Arseni Iaţeniuk, este originar din Cernăuţi şi are cunoştinţe de limba română, fapt ce a uşurat evident comunicarea cu ministrul nostru de externe.

Situaţia dificilă în care se află Ucraina după schimbarea regimului politic interesează mulţi locuitori din judeţul Maramureş, care au rude şi prieteni în regiunea vecină Transcarpatia, din Ucraina. Cu siguranţă, statul român trebuie să îşi intensifice demersurile în vederea determinării autorităţilor de la Kiev de a respecta drepturile minorităţii româneşti din Ucraina. Aceasta cu atât mai mult cu cât, recent, Parlamentul ucrainean a adoptat o lege de abrogare a Legii privind limbile regionale sau minoritare. În acest context, este foarte probabil ca românii din Ucraina, şi în special din Transcarpatia, să aibă de suferit de pe urma deciziei de a se limita protecţia anumitor drepturi avute până acum şi care li se cuvin şi pe viitor. Este necesar, în acest context, ca diplomaţia română să facă eforturi în vederea stabilirii de către noile autorităţi ucrainene a unei noi legislaţii privind drepturile minorităţilor, inclusiv cea românească, mai ales referitor la dreptul de a folosi limbile regionale şi minoritare.

Minoritatea română din Ucraina este a doua minoritate ca dimensiune, după minoritatea rusă, cu peste 400.000 de persoane. Comunitatea românească reprezintă a treia etnie ca pondere, după ucraineni şi ruşi, iar în regiunea Transcarpatia, aproape de Maramureş, trăiesc peste 30.000 de români. Demn de remarcat este faptul că minoritatea română din Ucraina şi din Transcarpatia nu a fost implicată în niciun fel în evenimentele sângeroase petrecute în ţara vecină, fapt care demonstrează buna-credinţă şi civilizaţia compatrioţilor noştri. Îmi exprim speranţa că noua conducere de la Kiev va acţiona coerent pentru respectarea drepturilor minorităţii române, pentru dreptul acesteia la folosirea limbii materne, şi, de asemenea, sper ca noul acord de mic trafic de frontieră să fie semnat în cel mai scurt timp.