Parliamentary debates

Domnul Angel Tîlvăr:

Mă adresez dumneavoastră în calitate de coordonator al Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României.

Traficul de persoane, "pandemia secolului XXI", cum a fost numit, reprezintă una din cele mai stringente probleme care ameninţă, la nivel global, cetăţenii şi drepturile fundamentale ale acestora. Din nefericire, cu toate că milioane de oameni sunt victime ale sclaviei, la nivel mondial, condamnările în justiţie ale acestor cazuri sunt puţine.

Deşi există identificări mai eficiente ale victimelor şi cadrul juridic adecvat, traficul de fiinţe umane rămâne o crimă în mare parte nepedepsită în întreaga lume, se arată într-un raport al ONU.

În general, procedurile judiciare durează câţiva ani. În astfel de cazuri, când o persoană este traumatizată, are nevoie de asistenţă şi de timp până când este capabilă să vorbească despre experienţele trăite, adesea victimele înspăimântate îşi schimbă mărturia sau îşi retrag declaraţiile. Din cauza procesului anevoios, infractorii rămân, de multe ori, nepedepsiţi, explică analiştii.

Grupul pentru combaterea traficului de persoane s-a născut tocmai din continua căutare, la nivel parlamentar, a unor soluţii, politici şi mecanisme eficiente, pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi a exploatării prin muncă. Este extrem de important pentru noi, ţară de origine şi destinaţie pentru acest fenomen, să contracarăm astfel de ameninţări, să implementăm strategii de avertizare, dar şi de reacţie faţă de aceste realităţi.

Parlamentul României este unul dintre puţinele parlamente naţionale ale statelor membre ale UE care a iniţiat o procedură menită să contureze parteneriatul şi schimbul informaţional dintre actorii relevanţi din toate sectoarele administraţiei publice şi societatea civilă, în scopul prevenirii şi combaterii eficiente a traficului de persoane.

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de trafic de minori români în Marea Britanie s-a încheiat săptămâna trecută, cu o prescriere a faptelor.

Salut preocuparea şi implicarea societăţii civile şi sper ca deznodământul cazului sus amintit să nu arunce o umbră de neîncredere asupra activităţii şi eforturilor celor implicaţi în prevenirea şi reprimarea traficului de persoane.

În ultimii ani, alături de colegii mei parlamentari, membri ai Grupului pentru combaterea traficului de persoane, am întreprins o vastă acţiune de evaluare a situaţiei naţionale în domeniu, inclusiv în perspectiva armonizării legislaţiei româneşti cu Directiva-cadru privind traficul de persoane.

Din dialogul purtat de grupul nostru cu partenerii instituţionali sau ONG-uri, a reieşit faptul că legislaţia românească, atunci când este aplicată, răspunde în mare măsură realităţilor actuale ale fenomenului traficului de persoane.

Scopul demersurilor noastre este acela de a oferi tuturor formelor de trafic de persoane un răspuns imediat, ferm şi adaptat, pentru a reduce numărul victimelor, pentru a diminua şi a controla cât mai mult riscurile şi vulnerabilităţile, dar şi pentru a pedepsi cât mai mulţi traficanţi.

În acest sens, este vital sprijinul organizaţiilor nonguvernamentale pentru creşterea nivelului de conştientizare, la nivelul întregii societăţi şi la nivelul grupurilor vulnerabile, în legătură cu riscurile traficului de persoane. Cu cât oamenii sunt mai informaţi şi mai vigilenţi, cu atât intenţiile traficanţilor pot fi mai rapid identificate şi contracarate, iar autorităţile pot acorda sprijin şi asistenţă.

Găsesc că este necesar să implicăm şi mai mult societatea civilă în politicile pentru combaterea traficului de fiinţe umane. Una dintre priorităţile de pe agenda Grupului parlamentar pentru 2019 este o mai bună colaborare şi intensificarea consultărilor cu reprezentanţii ONG-urilor, pentru ca strategiile noastre să devină mai pragmatice.