Parliamentary debates

Domnul Cornel Itu:

"Centenarul Unirii Basarabiei cu România"

Ziua de 27 martie marchează, începând cu 1918, un moment deosebit al istoriei noastre, cu atât mai mult în acest an, când sărbătorim Centenarul Unirii Basarabiei cu România, cât şi Centenarul Marii Uniri. Decizia Sfatului Ţării, din 27 martie 1918, prin care Basarabia s-a unit cu Patria-mamă, îşi poartă rezonanţa până în prezent.

Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România, în anul 1918. Au urmat apoi celelalte provincii româneşti - Ardealul, Crişana, Banatul, Maramureşul şi Bucovina, spre sfârşitul anului 1918, fiind creată România Mare. Din nefericire, efectele Unirii Basarabiei cu România au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou această parte a ţării noastre, în baza Pactului secret Ribbentrop-Molotov.

La aniversarea celor 100 de ani care au trecut de la Unire, în ciuda vitregiilor istoriei, ne leagă pe toţi aceeaşi simţire cu fraţii de peste Prut. Sondajele de opinie făcute în România arată că 3 din 4 cetăţeni ai României îşi doresc reunirea cu Basarabia. Este un vis pe care trebuie să-1 urmăm, cu o atitudine consecventă, prin dialog şi prin susţinerea integrării europene a Republicii Moldova. Dacă privim atent, vedem că se fac paşi spre acest vis, un mare salt fiind declararea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova, în 5 decembrie 2013. Mai exact, în anul 2013, Curtea Constituţională de la Chişinău a decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română şi că textul Declaraţiei de Independenţă, în care se spune că limba oficială este româna, prevalează în raport cu textul Legii supreme. Un alt pas important a fost făcut la sfârşitul anului trecut, de Guvernul Republicii Moldova, care a aprobat un Proiect de Lege privind schimbarea în Constituţia ţării a denumirii limbii oficiale de stat din limba moldovenească în limba română, iar noi sperăm ca acest act normativ să fie adoptat şi de Parlament.

Anularea unei nedreptăţi istorice care a frânt destinul unui popor împărţit în două state separate de graniţe artificiale ar fi o reparaţie firească şi cred că este posibilă prin concentrarea voinţei politice, prin susţinerea proiectelor care unesc România şi Republica Moldova, prin acţiuni comune în domeniul energiei, infrastructurii, economiei, în sfera socio-culturală şi în sfera educaţiei.

La ceas aniversar, cu emoţie în suflete, să ne amintim Declaraţia de unire cu fraţii noştri de peste Prut: "În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei, România".

La mulţi ani, Basarabia! La mulţi ani, România!